Despre mine

Ghillis Alexandru

In cautare de cat mai multi cititori.

Blogs Home » Mass Media » Jurnalism » Jurnalism independent. Total independent

Jurnalism independent. Total independent

Ai talent jurnalistic? Vrei sa scrii?

VREI SA FII PUBLICAT(A) IMEDIAT? Scrie liber(a) despre orice te preocupa, daca esti ferm convins(a) ca subiectul tratat ii va interesa si pe altii! Trimite repede textul tau, sub forma unui articol editat corect ortografic, atasat unui email si, daca este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste absolut gratuit pe www.jurnalism-independent.blogspot.ro (cu eventuale scurte date biografice, daca le furnizezi). Dedica-te cu incredere jurnalismului cu adevarat independent!

E-mail la: jurnalism.independent@gmail.com



Articole Blog

01. - Jul 16, 2019 7:50:00 PM

* TREBUIE SA-I FIE CLAR ORICUI

VREI SA FII PUBLICAT(A) IMEDIAT? Scrie liber(a) despre orice te preocupa, daca esti ferm convins(a) ca subiectul tratat ii va interesa si pe altii! Trimite repede textul tau, sub forma unui articol editat corect ortografic, atasat unui email si, daca este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste in intregime si absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com (cu eventuale scurte date biografice, daca le furnizezi). Dedica-te cu incredere jurnalismului cu adevarat independent!

E-mail la: jurnalism.independent@gmail.com



TREBUIE SA-I FIE CLAR ORICUI!
Alexandru Ghillis

Scria zilele trecute jurnalistul Ancelin Roseti intr-o postare pe Facebook si apoi preluata pe <Jurnalism independent. Total independent>:
Citez: „Cineva, cu spirit de turmă, în seara aceasta, chiar mă obliga să fiu fericit, să sar în sus de bucurie, din raţiuni patriotice, din dragoste de ţară... Mi-a explicat cum stau lucrurile cu patriotismul... Ce mai...!, nici cei din linia întâi nu s-au jertfit cât se jerfea el de bucurie. Când l-am întrebat dacă ar fi de acord ca 10% din venitul său lunar să fie oprit pentru a contribui la pregătirea/antrenamentul Simonei Halep – adică pentru a-şi spori "mândria de a fi român" –, a pus patriotismul în cui, a dat cu el de gard, i s-a stins bucuria, a spus că gândesc în clişee.” (https://jurnalism-independent.blogspot.com/2019/07/inseamna-fapte-nu-galerie-vrei-sa-fii.html).  Eu voi merge pana la capat, incercand sa pun punctul pe <I>.
Trebuie sa fie clar pentru oricine – si pentru totdeauna – ca excelenta tenismena Simona Halep este o sportiva profesionista si, ca orice sportiv profesionist, pentru ea tenisul este principalul sau mijloc de trai. Al ei si, implicit, al familiei sale. Desigur, un trai pe masura performantelor! Acestea-s rodul puternicei sale ambitii si a nenumaratelor ore de antrenamente epuizante, dedicate tenisului, pentru a se bucura de cele mai bune rezultate, in final materializate in bani. Multi bani!
Ca atare, pe langa obligatiile sale, identice oricarui cetatean roman, de a-si achita toate darile legale catre stat, deja celebra campioana este complet libera de a face orice fel de investitii profitabile familiei – care sa creeze si posibile locuri de munca pentru alti cetateni – ori sa initieze acte de caritate. Astfel ca Simona Halep nu are niciun fel de alte obligatii fata de nimeni. Absolut toate rezultatele formidabile obtinute de ea sunt numai si numai roadele muncii sale! Da, este o mare sportiva romanca, ajunsa sa fie recunoscuta si apreciata pe plan international, pana la cele mai inalte niveluri!
02. - Jul 15, 2019 8:58:00 PM

* Un rateu in publicitate mascata?

VREI SA FII PUBLICAT(A) IMEDIAT? Scrie liber(a) despre orice te preocupa, daca esti ferm convins(a) ca subiectul tratat ii va interesa si pe altii! Trimite repede textul tau, sub forma unui articol editat corect ortografic, atasat unui email si, daca este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste in intregime si absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com (cu eventuale scurte date biografice, daca le furnizezi). Dedica-te cu incredere jurnalismului cu adevarat independent!

E-mail la: jurnalism.independent@gmail.com



Un rateu in publicitate mascata?
Alexandru Ghillis
Nu mica mi-a fost surpriza intr-una din serile trecute, vazand in coltul bulevardului bucurestean, unde imi am locuinta, un taxi galben in asteptare de clienti si, alaturi –  la mai putin de un metru – pe trotuar, patru trotinete electrice, dintre care trei azvarlite alandala pe jos si doar una ramasa la verticala. Desigur ca fusesera lasate cuminti de o firma, pentru a fi inchiriate de amatori cu ajutorul telefoanelor mobile.
Ma uitam curios la taximetristul care statea impasibil la volanul Loganului sau galben si parca toata atitudinea ilustra statutul sau de invingator asupra dusmanului (trotinetele). Era, cred, un suporter ori unul dintre numerosii taximetristi care au populat recent Piata Victoriei, in fata Guvernului si s-au declarat vocal, cu surle si claxoane, impotriva concurentei (legale!) din partea firmelor de ridesharing si, mai nou, a celor a trotinetelor electrice. Care, vezi Doamne, le iau eventuala clientela si-i aduc pe ei, sarmanii, la “sapa de lemn”!
Nu vreau sa sustin ca omul asta era neaparat autorul barbariei din dreptul masinii sale, dar se folosea evident de ea. Fiindca, de n-ar fi fost asa, ar fi putut sa gaseasca un alt loc de parcare pentru a prelua clienti. Dar nu, el exploata in tacere jalnica imagine creata, probabil in ideea nefericita ca e si asta o forma de publicitate.
Putin mai tarziu, cam peste circa o ora, vedeam din balconul apartamentului scena dezolanta, care era neschimbata. Nici urma de clienti dornici sa ia taxiul. Apoi, nu m-a mai interesat! Era tarziu.
03. - Jul 14, 2019 7:23:00 AM

* Patriotismul înseamnă fapte, nu galerie!

VREI SA FII PUBLICAT(A) IMEDIAT? Scrie liber(a) despre orice te preocupa, daca esti ferm convins(a) ca subiectul tratat ii va interesa si pe altii! Trimite repede textul tau, sub forma unui articol editat corect ortografic, atasat unui email si, daca este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste in intregime si absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com (cu eventuale scurte date biografice, daca le furnizezi). Dedica-te cu incredere jurnalismului cu adevarat independent!

E-mail la: jurnalism.independent@gmail.com



Patriotismul înseamnă fapte, nu galerie!

Ancelin Roseti

Am observat că foarte mulţi nu fac distincţia între a fi fanul cuiva, sau a fi pasionat de un sport, şi sentimentul patriotic – le confundă. Aceştia îşi consideră strigătele "Gol!", "Hai Simona!", "Hai România!", "Hai Steaua", "Hai ceva care să fie românesc!" (ţuica, bunăoară!!!), drept acte de vitejie, gesturi eroice prin care îşi apără şi-şi iubesc ţara (limba ei, nu – ea este duşmanul României). 
Cineva, cu spirit de turmă, în seara aceasta, chiar mă obliga să fiu fericit, să sar în sus de bucurie, din raţiuni patriotice, din dragoste de ţară... Mi-a explicat cum stau lucrurile cu patriotismul... Ce mai...!, nici cei din linia întâi nu s-au jertfit cât se jerfea el de bucurie. Când l-am întrebat dacă ar fi de acord ca 10% din venitul său lunar să fie oprit pentru a contribui la pregătirea/antrenamentul Simonei Halep – adică pentru a-şi spori "mândria de a fi român" –, a pus patriotismul în cui, a dat cu el de gard, i s-a stins bucuria, a spus că gândesc în clişee.
Oare câţi dintre "patrioţii" aceştia ar fi, la o adică, de acord cu o astfel de iniţiativă şi câţi ar spune/gândi: "Dar ce treabă am eu cu ea? Ce îmi dă mie ceva din ce câştigă?" Nu că ar fi o gândire rea, dar ce facem cu gargara patriotică?
Și încă o problemă nu-mi dă pace: cum se face că ne mândrim (nu-i rău!) numai cu sportivi? Cam pe când avem de gând să ne mândrim și cu vârfurile altor domenii, cu Constantin Brâncuși, cu Victor Brauner, cu Sergiu Celibidache, cu Dan Grigore, cu Mircea Eliade, cu George Emil Palade, cu Panait Istrati, cu Tristan Tzara etc. – sau chiar numai cu valorile naționale, care nu au cucerit culmile lumii? Lipsa mândriei noastre să aibă drept cauză faptul că în biblioteci, în librării, în sălile de concert, în muzee, în galeriile de artă, în laboratoare nu pot fi aclamate aceste valori – "Hai Cioran!", de pildă?
Băgați-vă mințile în cap, stimați "patrioți", lăsați strigăturile în seamă fanilor! – patriotismul înseamnă fapte, nu galerie.
[Preluare de pe Facebook]
04. - Jul 13, 2019 3:53:00 PM

* Intelectualii fara misiune

VREI SA FII PUBLICAT(A) IMEDIAT? Scrie liber(a) despre orice te preocupa, daca esti ferm convins(a) ca subiectul tratat ii va interesa si pe altii! Trimite repede textul tau, sub forma unui articol editat corect ortografic, atasat unui email si, daca este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste in intregime si absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com (cu eventuale scurte date biografice, daca le furnizezi). Dedica-te cu incredere jurnalismului cu adevarat independent!

E-mail la: jurnalism.independent@gmail.com



Intelectualii fara misiune
Ciprian Mihali
Nu e zi in care sa nu-mi propun sa contribui putin la optimismul si la speranta celor care mai au rabdarea sa ma citeasca. Nu e zi in care sa nu ma gandesc ca avem, ca intelectuali publici, datoria de a gasi intelesuri lucrurilor si intamplarilor din jurul nostru si de a le face accesibile si celor care cauta, asemeni noua, sa inteleaga incotro mergem.Dar nu e zi in care sa nu fiu sfasiat intre doua constatari: pe de o parte, marturii precum cea a lui Cosmin Naluca, vorbindu-ne despre ruina in curs a unei tari si despre efectele ticalosiei, coruptiei si prostiei, efecte care incep sa se cuantifice in morti, mai ales printre cei saraci si neajutorati.Pe de alta parte, niste exaltati (intelectuali sau ce or fi ei) ne vorbesc de pericolele care ameninta patria noastra din partea tuturor "ismelor" imaginare si de urgenta nevoie de revenire la traditiile medievale, singurele ramase pure si neafectate de efectele devastatoare ale modernitatii. Cica tot ce e modern ne-a facut sa ne pierdem trupurile si sufletele; pana si rata mare a esecului la bacalaureat s-ar datora actiunii devastatoare a moravurilor moderne asupra familiei traditionale.Si atunci realizezi schizofrenia care cuprinde o societate care nu a fost niciodata mare iubitoare de ratiune, de logica, de claritate si de argumentatie. O societate in care o mana de intelectuali modesti, dar plini de sine, traiesc in lumea imaginara a propriilor fantezii si frici, acuzandu-se unii pe altii de tot felul de tradari ale religiilor lor, iar o societate intreaga e complet debusolata si lipsita de unelte mentale care sa o ajute sa se regrupeze, sa se mobilizeze si sa se orienteze intr-o directie pozitiva spre viitor.În tot acest timp, oameni care nu au timp de lecturi nici din Parintii Bisericii, nici din Parintii socialismului sau ai liberalismului, se inghesuie inuman in trenuri, in spitale sau pe sosele, cu singura speranta de a ajunge acasa sanatosi, chiar daca nu i-au citit pe poetii medievali sau pe teoreticienii contemporani ai dreptei si stangii.Intelectualii, atatia cat vor fi fiind, prefera galceava din varful buzelor si like-ul responsabil intre doua postari cu tablouri, cladiri celebre sau texte in limba engleza. Nu e cazul sa produca proiecte, idei, sperante sociale, sa participe la dezbateri publice care sa priveasca viitorul societatii, solidaritatea si responsabilitatea intergenerationala, ideea de dreptate sau de bine public. Misiunea lor s-a incheiat cu mult inainte de a incepe vreodata.
[Preluare de pe Facebook]

05. - Jul 13, 2019 7:02:00 AM

* ACEST LUCRU (3,5 x)

VREI SA FII PUBLICAT(A) IMEDIAT? Scrie liber(a) despre orice te preocupa, daca esti ferm convins(a) ca subiectul tratat ii va interesa si pe altii! Trimite repede textul tau, sub forma unui articol editat corect ortografic, atasat unui email si, daca este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste in intregime si absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com (cu eventuale scurte date biografice, daca le furnizezi). Dedica-te cu incredere jurnalismului cu adevarat independent!

E-mail la: jurnalism.independent@gmail.com



ACEST LUCRU (3,5 x)
Ciprian Mihali "E foarte bine ca doamna Kovesi este aici. E foarte bine ca a fost invitata, dar eu am spus si repet ACEST LUCRU. Opinia mea personala e ca fiecare trebuie sa isi lamuresca anumite LUCRURI atunci cand candideaza pentru o functie si ACEST LUCRU va fi si in beneficiul domniei sale.Atata timp cat exista aspecte legate de domnia sa, eu personal nu cred ca e oportuna o sustinere.Fiecare avem dreptul la opinie, daca aceste opinii sunt divergente, ACEST LUCRU nu este neobisnuit. De fiecare data am spus ca atunci cand cineva accede pentru o functie nu trebuie sa aiba semne de intrebare si nu ma refer aici doar la doamna Kovesi, ci la oricine ar vrea asta.Stiti foarte bine ca doamna Kovesi a fost revocata de un ministru care facea parte din guvernul pe care il conduc si sustin ceea ce am sustinut si atunci", a precizat Viorica Dancila.
_________________________________Stiu ca e criza de subiecte in lumea virtuala odata cu venirea verii. Stiu ca suntem totusi obositi de la ineptiile cotidiene ale doamnei VVD. Dar e ca o datorie pentru noi, oameni lucizi si cu un dram de inteligenta, sa veghem la sanatatea limbii române, sa nu ne lasam coplesiti de primitivismul exprimarilor acestei doamne, care denota grave carente si de educatie, dar si de logica. Pur si simplu nu putem avea incredere ca cineva poate conduce guvernul Romaniei cata vreme nu stapaneste capacitatea de a formula corect o idee, de a lega doua propozitii cu sens intre ele.De aceasta data, sa luam cateva expresii:1) "Fiecare trebuie sa isi lamuresca anumite lucruri atunci cand candideaza pentru o functie". Ce Dumnezeu inseamna asta? Ce lucruri sa isi lamureasca? Ce fel de formulare e asta? Sa isi lamureasca siesi, in mintea lui, pentru el insusi? E o chestiune de introspectie, de analiza a constiintei sau e o nevoie publica de clarificare? Nici macar nu sunt convins ca "a-si lamuri" este foarte corect spus in limba româna. Asa cum e responsabila de bugetul tarii, doamna VVD trebuie sa fie responsabila si de claritatea si univocitatea exprimarilor sale. Expresiile gresit folosite pot declansa - la nivelul sau de responsabilitate statala - razboaie, conflicte, suferinte.2) "Atata timp cat exista aspecte legate de domnia sa". Dar asta ce inseamna? De fiecare dintre noi exista un milion de aspecte care sunt legate, noi suntem cu totii legati de diferite aspecte. Si cred ca si de doamna VVD sunt nenumarate aspecte care sunt legate. Dintotdeauna si pentru totdeauna exista aspecte legate de fiecare dintre noi. Legate strans ca un coc, legate usor ca o brosa si chiar dezlegate, ca ideile ce zburda aiurea. Omul e multimea aspectelor sale. E mai clar asa?3) "Atunci cand cineva accede pentru o functie nu trebuie sa aiba semne de intrebare". Dar, nu va suparati, semne de exclamare poate sa aiba? Dar alte semne de punctuatie?In ce imprejurari si cu ce inzestrari intelectuale ajunge cineva sa vorbeasca in halul acesta? Cum se poate ca tot ce s-a facut in logica de la Aristotel pana azi sa fie dispretuit cu atata furie? Cum se poate ca limba romana sa fi ajuns o povara atat de blestemata?Suntem condamnati sa ne suiere mintile tot mai ascutit, ca si cum ar trebui sa ascultam cantecul sirenelor analfabetismului si inculturii. Nimeni nu pare sa fie capabil in acest moment sa puna capat agoniei limbii romane, provocate de aceasta putere eliberata in sfarsit din chingile logicii si gramaticii.
[Preluare de pe Facebook]

06. - Jul 11, 2019 7:47:00 PM

* Aceasta-i opinia mea:

VREI SA FII PUBLICAT(A) IMEDIAT? Scrie liber(a) despre orice te preocupa, daca esti ferm convins(a) ca subiectul tratat ii va interesa si pe altii! Trimite repede textul tau, sub forma unui articol editat corect ortografic, atasat unui email si, daca este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste in intregime si absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com (cu eventuale scurte date biografice, daca le furnizezi). Dedica-te cu incredere jurnalismului cu adevarat independent!

E-mail la: jurnalism.independent@gmail.com



Aceasta-i opinia mea:

Ancelin Roseti

Dacă cititorii nu ar fi pe cale de dispariţie, deci dacă ar exista cititori, oameni cu gusturi estetice, rafinate (fiindcă vorba lui Walt Whitman, nu poţi avea un poet mare, fără să ai un public mare), şi dacă banii publici s-ar scoate din joc, şi prin asta, implicit, horele şi cumetriile politice (şi nu numai), datorită cărora unii ajung "clasici în viaţă", în vreme ce scriitorii valoroşi sunt ignoraţi, începând de a doua zi, nu numai că "topurile" literare s-ar schimba radical, nemaiauzind de "geniile" actuale (hotărâte de gaşcă, ai cărei membri, fireşte, sunt toţi "genii" -- după "criteriul valoric" eu zic de tine, tu, de mine) până la sfârşitul lumii, dar imediat ar dispărea şi găştile, pupincurismul, sinecurile, nonvalorile, impostorii, veleitarii, numărul revistelor literare, editurile, ştabii literari, sforile înălţătoare, cumetriile axiologice – toate, şi încă altele, ajunse "criterii valorice". 
Atâta vreme cât literatura română se învârteşte în jurul banului public, deci există prin el, orice "schimbare" nu va fi decât o schimbare de găşti (cum a fost şi până acum), fiindcă pe cei mai mulţi dintre scriitori (imensa majoritate) nu răul din lumea literară îi deranjează, ci faptul că nu sunt şi ei cooptaţi în acea coterie capabilă să le aducă avantaje, glorie, bani, funcţii, legitimaţii de "genialitate" etc.
Ce revistă care ar trăi din reclame publicitare şi din vânzarea tirajului ar îngădui să publice tot felul de ageamii şi de veleitari (sau ar permite ca aceştia să fie lăudaţi în paginile ei)? Ce editură care scoate cărţi pe banii ei, vânzându-le în librării (nu pe banii statului, ca acum, fentând tirajele şi băgându-şi, cu japca, prin pile politice, cărţile pe gâtul bibliotecilor, care tot cu banii statului le achiziţionează) ar publica tot soiul de veleitari şi de amatori pe care nu-i cumpără, nu-i citeşte şi nu dă nimeni doi bani pe ei? (Cât priveşte literatura comercială, treaba editurilor, sunt bani privaţi, e o afacere. Editurile care se respectă vor scoate literatură adevărată, prin asta câştigându-şi statutul de editură mare, serioasă – nu prin bani luaţi de la stat.) 
Banii publici atrag corupţie şi impostură. Adevărata valoare a "geniilor" lăudate, din literatura română contemporană, o afli, în privat, la masă, chiar din gura celor care le-au lăudat în reviste sau care le-au premiat. Acei mai puţin familiarizaţi cu uzanţele din lumea literară ar rămâne cu gura căscată, auzind că, in realitate, "geniile" zilei sunt la celălalt pol şi că apologeţii cumetri nu dau doi bani pe valoarea lor literară şi pe cărţile lor. Singurul, din câte ştiu eu, care a recunoscut public că volumele prezentate de el, pe ProTV, nu reprezintă, de multe ori, neapărat valori literare, a fost Dan. C. Mihăilescu -- care, de altfel, în multe rânduri, a pus degetul apăsat pe rana lumii literare. Cu mulţi ani în urmă, nemultumit de valoarea unora dintre autorii acceptați de ICR, în acea zi, în urma unei şedinţe, din care tocmai ieşise, domnia sa se întreba despre cineva anume (căruia nu-i voi da numele, pentru a nu da naştere la alte discuţii): "Eu nu ştiu pe cine ar putea interesa, în străinătate (fiind vorba despre traduceri n.m.), scrierile sale!" -- am citat din memorie, deci nu ad litteram, însă ideea e exactă.

Asta e situaţia, în România, cu lumea literară, şi nu numai! Asadar, dacă avem pretenţia că luptăm pentru dreptate, pentru corectitudine, dacă dorim, într-adevăr, să schimbăm în bine lucrurile, e musai să fim corecţi, cinstiţi, obiectivi, să renunţăm la găşti, la obedienţă, la cumetrii, să avem instinctul adevărului şi curajul de a spune lucrurilor pe nume - altminteri, vorba lui Aurel Baranga, nu e decât vrăjeală şi gavareală.
[Preluare de pe Facebook]
07. - Jul 10, 2019 3:28:00 PM

* Sorina - un copil norocos

VREI SA FII PUBLICAT(A) IMEDIAT? Scrie liber(a) despre orice te preocupa, daca esti ferm convins(a) ca subiectul tratat ii va interesa si pe altii! Trimite repede textul tau, sub forma unui articol editat corect ortografic, atasat unui email si, daca este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste in intregime si absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com (cu eventuale scurte date biografice, daca le furnizezi). Dedica-te cu incredere jurnalismului cu adevarat independent!

E-mail la: jurnalism.independent@gmail.com



Sorina – un copil norocos
Angela Tocilă

Superficialitatea și prostia omenească nu încetează să mă surprindă. Citesc comentariile unora și altora despre Sorina, xigăncușa adoptată de doi români din USA care, evident, după părerea psiholoagelor de facebook, n-o iubesc. Mama adoptivă are privirea rece, ca de gheață și ia priviți cum o strânge pe fetiță de mânuță, cum o forțează să stea la poză... Ce dacă fetița zâmbește senină, or fi drogat-o, altfel nu se poate!
V-aș ruga să fiți atenți puțin, psiholoage și psihologi semianalfabeți specializați în limbajul trupului: zâmbetul și expresia unui copil sunt cele mai bune indicatoare despre starea copilului. Copil care, cu siguranță știe deja să mintă din gură dar nu știe să mintă din zâmbet sau privire.
Apoi, în țara în care fără aportul angajaților, funcționarilor, medicilor, asistenților, infirmierilor și paznicilor, n-ar fi existat ”instituții” de exterminare prin înfometare, neglijare, bătaie și teroare psihologică ca Gighid și alte orori, să-mi fie cu iertare, dar cei mai mulți ar trebui să tăcem din gură. Ne-a văzut toată planeta cât de câinoși și neomenoși putem fi, cât de crude pot fi femeile cu copiii care nu sunt ai lor, cât de hoți suntem încât să le furăm și bruma de mâncare care se-ndura partidul s-o arunce ca la câinii de pripas acelor copii ai nimănui, siliți să îndure toate suferințele prin care poate trece un om, în ceea ce ar fi trebuit să fie cea mai frumoasă perioadă din existența lui: copilăria.
Să nu mai pomenesc de cei morți în condiții pe care poate, nici nu ni le putem imagina. Și atunci au venit străinii și au adoptat, unii, nedorind să despartă frații au luat câte doi-trei, cum a făcut doctorul Ron Federici când l-a adoptat pe Petric Federici și pe ceilalți doi frați ai săi, supraviețuitori ai unui orfelinat românesc. Copiii există și acum și au toate organele vitale la loc, chiar dacă cele mai multe sunt operate din cauza unor afecțiuni datorate malnutriției și neglijenței înfiorătoare a celor care se presupunea că trebuie să aibă grijă de ei. Trăiesc vieți cât se poate de normale având în vedere condiția lor, lacunele imposibil de umplut după o vârstă și handicapurile fizice și psihice. Dacă ar fi rămas în țară, cu siguranță ar fi trăit pe străzi, prin canale și gurile de metrou până la moarte.
Cred că, sub grija asta mascată se ascunde și perfida, hâda invidie pe norocul fetiței. Adică, cum, domnule? Ce să caute xiganca asta la New York? I-auzi... Și ăia de n-au mâncat salam cu soia și au plecat, să fie sănătoși acolo unde sunt dar să nu se bage în treburile noastre. Să ne lase că știm noi să avem grijă de copiii orfani; mai un like, mai un share, mai un comentariu milos sau furibund, după cum avem dispoziția... 
Să tăcem; i-am făcut rău destul stârnind iureșul acesta în jurul ei. Să tăcem și să-i dorim copilei un drum bun în viață pentru că oricât de rău ar ajunge acolo, cu siguranță îi va fi mai bine de o mie de ori decât dacă ar fi rămas aici să mănânce răbdări prăjite (cu soia) și să doarmă prin boscheți.
[Preluare de pe Facebook]
08. - Jul 8, 2019 8:42:00 AM

* Vreau să fie clar pentru oricine

VREI SA FII PUBLICAT(A) IMEDIAT? Scrie liber(a) despre orice te preocupa, daca esti ferm convins(a) ca subiectul tratat ii va interesa si pe altii! Trimite repede textul tau, sub forma unui articol editat corect ortografic, atasat unui email si, daca este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste in intregime si absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com (cu eventuale scurte date biografice, daca le furnizezi). Dedica-te cu incredere jurnalismului cu adevarat independent!

E-mail la: jurnalism.independent@gmail.com



Vreau să fie clar pentru oricine!
Ancelin Roseti
Să ne înțelegem din prag: nu am avut, nu am și nu voi avea nicio legătură cu lumea politică; de cca. 10 ani nu mai am nicio legătură cu lumea literară (decât foarte rar, atunci când chiar nu pot refuza); de vreo 5 ani nu prea mai am legături cu nimeni. Nu cer nimic nimănui și nu aștept nimic de la nimeni, fiindcă nimeni nu-mi poate reda anii care mi-au fost luați (și entuziasmul lor) de tot felul de lepre și de impostori. 
Așadar, am voie să fiu obiectiv, sau nu? 
Se ştie, se vede, cu ochiul liber, că, în România, a fi obiectiv, nepărtinitor, trece ca o atitudine abjectă. În România, nu e recomandat să spui adevărul, fiindcă aici e adevărat ceea ce îmi convine mie, ceea ce mă avantajează pe mine. Binele, binele general, e binele meu, indiferent în detrimentul cui ar fi el, indiferent în ce ar consta acesta, indiferent ce-ar presupune. Din această cauză, lucrurile nu pot fi aşezate pe făgaşul normal, fiindcă răul nu este înlocuit cu binele, ci cu răul nostru -- înlocuim mediocrii lor cu mediocrii noştri, hoţii lor cu hoţii noştri, ipocriţii lor cu ipocriţii noştri, nonvalorile lor cu nonvalorile noastre, impostorii lor cu impostorii noștri, interesele lor personale cu interesele noastre personale.
De gargară patriotică și de martiriu de cartier, de părerologi înfoiați și de habarniști gonflabili sunt sătul -- mi-e greață. M-am săturat de proști și zilnic mă străduiesc să fiu cât mai puțin prost (uneori poate că reușesc, alteori, nu, însă știu să recunosc acest lucru), fiindcă vorba lui Dostoievski, "omul e prost, fenomenal de prost".
Am spus toate acestea pentru a nu mi se mai face reproșuri, pentru a nu mai fi acuzat de lucruri care nu au absolut nicio legătură cu mine. Cei care nu mai suportă atitudinea/poziția mea nu au decât să subțieze lista.
Atât...
[Preluare de pe Facebook]
09. - Jul 7, 2019 8:12:00 PM

* Rele tratamente suferite la beție de blajinu’ Nelu

VREI SA FII PUBLICAT(A) IMEDIAT? Scrie liber(a) despre orice te preocupa, daca esti ferm convins(a) ca subiectul tratat ii va interesa si pe altii! Trimite repede textul tau, sub forma unui articol editat corect ortografic, atasat unui email si, daca este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste in intregime si absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com (cu eventuale scurte date biografice, daca le furnizezi). Dedica-te cu incredere jurnalismului cu adevarat independent!

E-mail la: jurnalism.independent@gmail.com



Rele tratamente suferite la beție de blajinu’ Nelu
Angela Tocilă
A venit domnu Nelu beat acasă și l-a luat în primire Geta, nevastă-sa, de cum l-a recuperat din gardul viu unde trupul său ostenit prinsese o breșă de siguranță în care spera să și adoarmă. Însă de cum l-a înhățat lățoasa aia de nevastă-sa, de stătea în capot în capul scărilor în fiecare seară urmărind cu privirea ceata de copii din drum, să nu cumva să-l agreseze pe Ionuț al ei care, de obicei, când nu-și mânca mucii singur pe o bancă, stătea în drumul tuturor, domnul Nelu s-a lăsat cu încredere în brațele ei rotunde care miroseau a ceapă. Nu a ceapă-ceapă, ci a transpirație cu miros de ceapă.Geta avea ambiții mari cu Ionuț, pentru că dacă irosise atâta energie în tentativa eșuată de a-l educa pe senior, măcar ăstuia mic să-i fută viața cât mai adânc. Așa că l-a dat la Casa Pionierilor la Aeromodelism - sperând că Ionuț va ajunge într-o bună zi astronaut. Nu muncitor necalificat, nu zidar, nu strungar, nu profesor, nu doctor, nu... Astronaut. Dorința asta nebunească a ei venea din niște frustrări adânci din vremea când avusese de ales între Nelu, cel pe care îl căra acum în cârcă blestemându-i neamul până în Comuna Primitivă, și Traian care o părăsise însă pentru o oarecare Mariana, care era șchioapă, dar taică-său era pădurar. Le arată ea lor ce face din Ionuț ăsta al ei, care urcase în urma ei mâncând în continuare ce mai găsise prin nas.Îl trântește doamna Geta pe Nelu pe recamierul din camera mare, îl dezbracă, mai mult ca să-l poată buzunări, decât de grija confortului consortului ce începuse să sforăie pufăind un damf de alcool și ceapă, amestecat cu țigări fără filtru fumate până la arderea degetelor. Ea, sărmana, nădușise ca o iapă, dar se mulțumise să-i dea nădragii jos și să-i aerisească buzunarul de la piept în care găsise boțită o bancnotă de 10 lei.Geta și-ar fi dorit ca Nelu să fi venit acasă în stare de beție acceptabilă, în așa fel încât să-i poată răspunde celor două întrebări tâmpite pe care i le punea de fiecare dată: Ce-ai băut? și Cât ai băut? Nu se știe de ce, nu știa nici ea, dar le punea pentru că era, să mă scuzați, foarte proastă.Își revărsa apoi dragostea și lacrimile pe ratatul în devenire ăla mic, care-și mânca mucii rezemat de lada de lenjerie și se uita pierdut la doi gândaci de bucătărie care se futeau pe prag lângă tenisul lui chinezesc drept pe care-l încălțase din nou pe stângul.Cinci minute mai târziu, Geta număra banii extrași din buzunarele și portofelul zdrențuit, din mușama, al domnului Nelu și își ștergea lacrimile. Ionuț își mânca mucii pe veceu și striga după mă-sa să vină să-l șteargă la cur cu ceva.Ca o ultimă și supremă răzbunare, Geta smulse trei foi din carnețelul cu numere de telefon al lui Nelu. Căutase special pagina după care bețivul căruia îi curgea saliva pe perna decorativă din burete învelit în stofă furată de însuși paznicul instituției de la Fabrica de Mobilă, avea să sufere cel mai intens, pe care erau trecuți diverși colaboratori de pahar și alte legături importante: Florinu Istalator, Mirciu Zgrv, Guriță, Pizdel, Ologu, Ionci Unguru și MĂMICA.Așa că, unele, pe lângă voi, astea cu #metoo, parcă au făcut războiul. Dar și ei, nenorociții...
[Preluare de pe Facebook]


10. - Jun 29, 2019 11:57:00 AM

* Crede și nu cerceta?

VREI SA FII PUBLICAT(A) IMEDIAT? Scrie liber(a) despre orice te preocupa, daca esti ferm convins(a) ca subiectul tratat ii va interesa si pe altii! Trimite repede textul tau, sub forma unui articol editat corect ortografic, atasat unui email si, daca este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste in intregime si absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com (cu eventuale scurte date biografice, daca le furnizezi). Dedica-te cu incredere jurnalismului cu adevarat independent!

E-mail la: jurnalism.independent@gmail.com



Crede și nu cerceta?

Gabriela Hurezean
Polemica asta cu încurcubeală și dezcurcubeală mă plictisește ca orice lucru fără rost. Hai, mai bine, să discutăm despre altceva. Am o vecină care s-a internat în spital pentru a-și face o operație. Mi-a lăsat-o în grijă pe cățelușa ei, Moni. De adus acasă la mine, nu pot pentru că o mănâncă pisicile. Așa că n-am decât să cobor un etaj și să stau cu Moni o vreme, acasă la ea, ca să nu se simtă singură și părăsită. Aseară, când ne-am întors de la plimbare, am deschis televizorul (de obicei, nu mă uit la televizor pentru că îmi menajez sistemul nervos, dar aseară am vrut să-i fac lui Moni un pic de atmosferă). Am butonat o vreme, până când mi-au căzut ochii pe Andrei Pleșu, aflat în studioul Trinitas TV. Pentru unii ca Andrei Pleșu mă uit cu plăcere la televizor. Iar aseară mi-a ridicat spiritul până la porțile Raiului. N-am avut cu ce și pe ce să notez, dar voi reproduce din memorie ideile principale. 
”Pentru mine, - mărturisește Pleșu - căutarea Lui Dumnezeu înseamnă căutarea Sensului. Fără Dumnezeu, sensul nostru nu există. (...) A nu-ți căuta sensul e o formă de nesimțire metafizică.” Mai departe, a amintit de cartea lui Leszek Kolakowski, ”Is God Happy?” (”Este Dumnezeu fericit?”), enunțând o idee pe care o împărtășesc în totalitate: ”Cu siguranță Dumnezeu nu poate fi fericit când știe câtă nefericire există în imperiul creațiunii Lui. De ce să ne plângem de nefericirea noastră, când Însuși Dumnezeu este atât de nefericit?”
Vorbind despre erorile în interpretarea Sfintei Scripturi, Andrei Pleșu a ales ca exemplu aserțiunea ”fericiți cei săraci cu duhul”: ”E una dintre cele mai greșit percepute idei din Scripturi. Nu e vorba de prostie. Să rămâi sărac cu duhul înseamnă să nu te lipești de averea ta.” Dacă m-aș fi aflat în studioul Trinitas, pentru asta l-aș fi îmbrățișat frenetic pe filosoful nostru. Prietenii care mă cunosc bine și mă citesc de mai multă vreme, știu că tema asta cu sărăcia duhului m-a preocupat multă vreme. Am ajuns la concluzia că e vorba (și) despre o scriere incorectă gramatical. ”Fericiți cei săraci cu duhul” este, de fapt ”Fericiți cei săraci, cu Duhul”. Când ești sărac și nu te preocupă grija vană a averii, începi să simți tot mai puternic Duhul Sfânt din tine. Pentru că spiritul omului asta cred că este: o picătură de Duh Sfânt. Pe care ești dator s-o păstrezi curată, până în momentul când o vei returna. 
Și mai știu o interpretare flagrant greșită, de data asta din gândirea Sfântului Augustin. ”Iubește și fă ce vrei” îi determină pe unii să transforme lumea în bordel. Când, de fapt, adevărata iubire nu poate genera decât bine, frumos, adevăr și puritate.
Voi încheia și eu cu ce a încheiat Pleșu. Întrebat despre speranța care îl animă în aceste vremuri contorsionate și sângeroase, a răspuns: ”Speranța mea e în intervenția îngerilor.”
[Preluare de pe Facebook]

11. - Jun 27, 2019 7:53:00 AM

* Trezirea! Deschideți ochii mari, mari!!!


VREI SA FII PUBLICAT(A) IMEDIAT? Scrie liber(a) despre orice te preocupa, daca esti ferm convins(a) ca subiectul tratat ii va interesa si pe altii! Trimite repede textul tau, sub forma unui articol editat corect ortografic, atasat unui email si, daca este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste in intregime si absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com (cu eventuale scurte date biografice, daca le furnizezi). Dedica-te cu incredere jurnalismului cu adevarat independent!

E-mail la: jurnalism.independent@gmail.com



Trezirea! Deschideți ochii mari, mari!!!

Ciprian Mihali

Cum arată peisajul societății românești în acest moment?O rețea de interese private, ajunsă la putere prin fraudă și corupție, și-a securizat de doi ani încoace dominația asupra societății: a mituit masiv Jandarmeria, Poliția, Fiscul, o parte dintre magistrați, întreaga administrație centrală și locală.Luați fiecare domeniu al vieții sociale și veți vedea că e blindat politic și financiar: cele mai importante instituții judiciare ale țării, CSM, Inspecția judiciară, dar și Avocatul poporului, ANI, CNCD, CNA, ANAF, CAS, agențiile naționale, autostrăzile, energia, medicamentele, telecomunicațiile, inspectoratele școlare, rețeaua de universități, spitalele, ICR, cultura, adăugați orice vă vine în minte, toate au în fruntea lor oameni ai puterii actuale, plătiți obscen în raport cu competența și cu răspunderea lor socială. Două exemple: șefului de la Autostrăzi i-a crescut enorm salariul; profesorilor din licee și universități le-au crescut major veniturile, exact în momentul în care toate universitățile românești s-au prăbușit în topurile internaționale.Puterea a acordat salarii, pensii și indemnizații atât de mari acestei minorități birocratice, politice și mediatice care s-a înstăpânit asupra României, încât ea va face tot ce-i stă în putință pentru a împiedica orice schimbare și pentru a sabota orice reformă și democratizare a statului român.A propus o lege a pensiilor care seamănă cu plantarea unor mine în viitor pentru cei care ar îndrăzni să vină după ei. Punerea în aplicare a acestei legi în 2022 este un act de sinucidere colectivă.Putem spune fără ezitare că în acest moment societatea întreagă este luată ostatecă de către o putere care are acces la totalitatea resurselor financiare, naturale și informaționale ale țării. Aproape toată societatea e antrenată în vârtejul unui compromis bănesc și moral care îi dă o stare de falsă euforie, când de fapt nu e decât amețeala provocată de pierderea tuturor reperelor.Suntem o societate captivă, aflată în derivă.Spun „aproape” toată societatea, pentru că două grupuri ar mai putea să facă ceva pentru țara asta. Nu știu exact cum, dar am convingerea că doar în ele ne mai stă speranța: tinerii și diaspora. Primii pentru că nu au apucat încă să se lase prinși în hora imoralității, să fie cumpărați, cei din urmă pentru că au avut puterea să se extragă la timp din ea, pentru că s-au răscumpărat. Alături de ei, în țară, se mai află o minoritate curajoasă, dar neputincioasă și dezorganizată.Dacă tinerii și diaspora vor înțelege că de ei depinde acum viitorul României, atunci mai avem o șansă. Dacă nu, nu.
[Preluare de pe Facebook. Postarea nu avea titlu. Acesta este adăugat de noi]

12. - Jun 26, 2019 7:28:00 PM

* Maurii din intersecție

VREI SA FII PUBLICAT(A) IMEDIAT? Scrie liber(a) despre orice te preocupa, daca esti ferm convins(a) ca subiectul tratat ii va interesa si pe altii! Trimite repede textul tau, sub forma unui articol editat corect ortografic, atasat unui email si, daca este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste in intregime si absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com (cu eventuale scurte date biografice, daca le furnizezi). Dedica-te cu incredere jurnalismului cu adevarat independent!

E-mail la: jurnalism.independent@gmail.com


Maurii din intersecție
Angela Tocilă

E un cuplu de mauri aici la mine, într-o intersecție aglomerată din capătul străzii, care vând cotidianul internațional ”Jurnalul Bihorean”. Îi știu de ani de zile pe amândoi, el e un măscărici cu două-trei cioate de dinți în gură, cu cordeluță din aia pentru urechi din blăniță artificială roșie și cu șorț, tot roșu, ca uniformă. De obicei, în anii trecuți, se maimuțărea în trafic în timp ce trecea de la o mașină la alta cât stăteau la semafor. Pe mine mă saluta militărește cu palma lipită de cordeluță, îmi făcea reverențe sau se învârtea pe loc ca un soldat la paradă. 
Azi era doar nevastă-sa, o femeie măruntă, slabă moartă, cu ziarele ei sub soarele ăsta criminal. Eu nu cumpăr Jurnalul Bihorean niciodată, mai ales vara când nici s-aprind focul cu el nu-mi trebuie, și ea știe. A venit și mi-a spus că se grăbește să le dea pe toate pentru că pe minunea ei de bărbat l-a luat Salvarea din față de la magazinul Crișul cât a fost ea să se pișe. Au chemat niște cocoane de bine Salvarea că o fi făcut nenorocitul ăla bețiv pe mortul, cum face de obicei când se îmbată și nimănui nu-i trece prin cap să-i ia pulsul. El chiar se preface că e mort. Se făcuse verde, o lăsasem pe amărâta aia cu ziarele ei în urmă și mi-am adus aminte că de vreun an încoace, pe el doar în diferite stadii de beție l-am văzut, ba chiar într-o dimineață pe la opt îl dădeau jos nevasta și băiatul din tramvai, rupt în gură. Și l-am mai văzut cărat de ea intrând în Staționar 2, unde cred că e client permanent și-l știe tot personalul de cal breaz.
Mi-a venit în minte o dizertație a lui Jordan Peterson despre segmentele sociale repartizate ocupațional pe categorii de IQ. Adică ce poate munci o persoană în funcție de coeficientul său de inteligență, o chestie extrem de logică și firească. Însă, deși toată lumea pare să știe că există diferențe abisale între o persoană cu un IQ de, să zicem 86 și unul cu un IQ mediu de 116-120, persoanele cu IQ mediu sau peste mediu au pretenția ca cei cu IQ de 80 să fie civilizați, să nu scuipe, să nu se-mbete, să nu se prefacă morți, să nu se bată, să nu se taie, să citească, să asculte Mozart, să mănânce micul cu cuțit și furculiță și să nu voteze psd.
Problema unora e că nu vor să priceapă că unii oameni sunt absolut ne-educabili și un motiv foarte important, cel mai important e că n-au, domne, ce! Simplu. Inteligența se poate șlefui, se poate îmbunătăți și rafina dar cu prostul, Doamne iartă-mă, ce să faci? Și pe urmă ne mai mirăm că-și iau nasul la purtare și ni se cacă-n cap un Dragnea, Mitralieră, Iohannis, Iordache, Pulache și mai știu eu ce Gicu Manivelă mai e prin Parlament...

Acuma să nu credeți că îl disprețuiesc pe nenorocitul ăla... E unul dintre zecile de mii de ”absolvenți” de orfelinat, ieșit gata defect, aruncat într-o lume care trage de el să fie civilizat și el nu poate pentru că nu are cu ce. Dar atâta vreme cât există coțofenele astea care n-au ce face acasă la osutădoojdemii de grade decât să pândească boschetarii pișați pe ei, dormind pe spațiul verde și pe ratatul din intersecție prefăcându-se mort, să cheme Salvarea, asta e... Mergem în cerc ca un șarpe care s-a înghițit pe sine până la jumătate și nu-și dă drumul pentru că e prost.
[Preluare de pe Facebook]

13. - Jun 23, 2019 2:23:00 PM

* Patriotism? Glumești!

VREI SA FII PUBLICAT(A) IMEDIAT? Scrie liber(a) despre orice te preocupa, daca esti ferm convins(a) ca subiectul tratat ii va interesa si pe altii! Trimite repede textul tau, sub forma unui articol editat corect ortografic, atasat unui email si, daca este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste in intregime si absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com (cu eventuale scurte date biografice, daca le furnizezi). Dedica-te cu incredere jurnalismului cu adevarat independent!

E-mail la: jurnalism.independent@gmail.com



Patriotism? Glumești!
Dan Pavel
Deseori sunt acuzat de lipsă de patriotism. Răspunsul meu este mereu același. Țara asta îți oferă absolut tot ce-ți trebuie, mai puțin un motiv să lupți pentru ea. Avem tot ce ne trebuie și, cu toate astea, alegem mereu să fim niște proști insuportabili. E o alegere conștientă. Credeți că nu știm cum se dă un copil către adopție? Avem proceduri legale stabilite, specialiști și legi bine definite, dar alegem să procedăm cum s-a procedat în cazul fetiței de la Baia de Aramâ. Credeți că procurorul nu știa că are la dispoziție un psiholog și alte metode de a prelua un copil decât cu mascații? Credeți că mascații nu știau ce efect vor avea? Credeți că asistenții maternali nu știau că pot adopta copilul sau cum? Toată lumea a știut exact ce face și a ales chestia asta.Avem pubele și coșuri de gunoi pe peste tot. Avem sacoșe, portbagaj și spații de depozitare și, cu toate astea, alegem să aruncăm gunoaiele pe jos, în mijlocul naturii. Am transformat țara într-o ghenă. Credeți că nu știm ce trebuie făcut cu gunoiul? Om fi prea săraci ca să mergem cinci metri până la tomberon sau ca să reciclăm corespunzător? Orice prost care dă cu zoaiele de la geam sau își aruncă mucurile de țigară în grădină știe exact ce trebuia făcut, dar a ales să fie insuportabil.Dacă avem de unde fura și risipi milioane de euro, înseamnă că avem bani de infrastructură, de autostrăzi și de spitale moderne, dar alegem mereu să furăm câte cinci lei de la o populație săracă decât să primim milioane de la o populație bogată. Alegem să trăim în jeg, să ne pișăm pe lângă toaletă și să ne suim cu picioarele pline de noroi pe colac. Așa am hotărât noi că e mai bine, să muncim de șase ori la același perete, să frecăm țiparul câte un an la un proiect păgubos care nu avantajează pe nimeni și să furăm câte un sac de adeziv ca să cadă peretele singur, în alte șase luni. Credeți că nu știm cum trebuie pișat un veceu sau zidit un perete? Credeți că nu știm cum se dotează un spital sau cum trebuie folosită aparatura? Credeți că nu știm cum se asfaltează ca să reziste?Așa am ales noi să fim niște proști insuportabili care strică tot ce ating, care își rup mașinile de lux pe drumuri comunale neasfaltate de 30 de ani, doar ca să mai fure un rahat de bani. Am ales să nu semnăm lista de medicamente salvatoare pentru că n-am primit șpagă echivalentul unui televizor de căcat. Am întrebat odată un tehnician dacă există sau nu RMN în spitalul respectiv. Mi s-a spus că există și RMN și CT, dar dacă le-ar spune pacienților chestia asta, s-ar înghesui toată lumea și nu este normal să muncești atât. Nu există pacient care vrea să facă CT de pomană. Nimeni nu vrea să fie bolnav, internat în spital. Am ales să ținem oamenii bolnavi pentru că n-avem chef să muncim în plus. Este soluția unor proști insuportabili.Mă surprinde mesageria mea privată de Facebook. E mereu plină de injurii și de amenințări. Multă lume se plânge că nu poate comenta la articolele mele și că nu dau dreptul la replică sau liberă exprimare. Credeți că oamenii ăștia nu știu că au dreptul la vot, dreptul la liberă exprimare în viața reală sau la dezbatere publică în parlament? Dar au ales să se pișe pe el de vot, să nu participe, să ignore politicieni care îi fură și îi ignoră, ca mai apoi să facă scandal că nu-i bagă în seamă un prost de pe internet. Sunt sclavi înlănțuiți care o sug de la toți ghiolbanii în lumea reală și se plâng că li s-a lezat demnitatea sau libertatea pe pagina mea virtuală. Au ales să fie niște proști insuportabili pentru care nu merită să lupți Patriotism nu înseamnă dragoste, ci sacrificiu. Țara asta are tot ce-i trebuie, bogății, resurse umane și naturale, peisaje de vis și pământ roditor. Dar primul răspuns pe care îl primești de la oricine este <<nu se poate>> sau <<du-te dracului>> pentru că alegem mereu să fim cei mai bogați porci din groapa de gunoi, când am putea fi cei mai săraci oameni din paradis. Patriotism? Glumești!
[Preluare de pe Facebook]

14. - Jun 21, 2019 3:23:00 PM

* CITESTE !
N-ai sa uiti TOATA VIATA TA !!!


VREI SA FII PUBLICAT(A) IMEDIAT? Scrie liber(a) despre orice te preocupa, daca esti ferm convins(a) ca subiectul tratat ii va interesa si pe altii! Trimite repede textul tau, sub forma unui articol editat corect ortografic, atasat unui email si, daca este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste in intregime si absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com (cu eventuale scurte date biografice, daca le furnizezi). Dedica-te cu incredere jurnalismului cu adevarat independent!

E-mail la: jurnalism.independent@gmail.com



CITESTE! N-ai sa uiti TOATA VIATA TA !!!

Ninel Merisoiu
La casa de marcat a supermarketului tânăra casieră îi atrage atenția clientei (o doamnă mult mai în vârstă) că sacoșa de acasă e din plastic și nu e bună pentru mediu. Doamna își cere scuze și zice: “noi nu aveam chestia asta ‘verde’ pe vremuri “.
Tânăra casieră îi raspunde: “Asta e problema noastră azi, că generației voastre nu i-a păsat de mediu, să îl păstreze curat pentru generațiile viitoare”. Doamna îi spune că are dreptate, că generația ei nu a avut chestia asta ‘verde’.
“Pe vremea mea recipientele de lapte, de apă minerală și de bere sau borcanele de iaurt erau din sticlă, se returnau la magazin de unde ajungeau la fabrici pentru spălare, sterilizare și refolosire de multe, multe ori, deci se reciclau cu adevărat.
La aprozar se dădeau pungi de hârtie pe care le refoloseam până se rupeau și le predam împreună cu ziare, reviste, caiete, cartoane… la punctele de colectare, ajungând la fabricile de hârtie scutind de la tăiere mulți copaci. Nu aveam chestia ‘verde’ pe vremuri.
În trecut urcam etajele pe scări pentru ca nu erau decât rar ascensoare și scări rulante în fiecare clădire de birouri ori magazine. Mergeam la cumpărături pe jos, nu cu masini de 300 CP pentru 500 metri dar e adevarat ca nu aveam chestia ‘verde’.
Scutecele copiilor, fiind din bumbac, se spălau și se refoloseau pentru ca nu le aveam pe cele de unică folosință. Ne uscam rufele afară, în soare și vânt pentru că nu aveam uscătoare electrice în casă. Copiii purtau și hainele fraților și surorilor mai mari, nu întotdeauna haine noi-nouțe. Tânăra are dreptate, nu aveam chestia ‘verde’ pe atunci.
Aveam un singur TV ori doar un radio în casă, nu în fiecare camera.
În bucătărie amestecam și frământam cu mâinile pentru că nu aveam mașini electrice să facă totul. Când împachetam ceva fragil foloseam hartie veche și ziare, nu folie de plastic cu bule.
Pe vremuri nu porneam mașini de tăiat iarbă cu benzina ori electrice să ne aranjăm gazonul, ci foloseam mașini manuale, coasa, secera și făceam destulă mișcare ca să nu avem nevoie să mergem la săli de gimnastică pentru a ne urca pe benzi ori pe biciclete alimentate cu electricitate. Cu adevărat, nu aveam chestia ‘verde’ pe atunci.
Când ne era sete beam apă de la o cișmea de pe stradă în loc să folosim pahar de plastic ori sticlă de plastic cu apă îmbuteliată. Ne reumpleam stilourile cu cerneală din călimară în loc să cumpărăm altele noi sau rezerve din plastic. Ne schimbam lama în aparatul de bărbierit în loc să-l aruncăm de fiecare dată cănd se uza lama dar nu aveam chestia ‘verde’.

Oamenii luau tramvaiul și autobuzul iar copiii mergeau pe jos ori pe biciclete la școală în loc să fie duși cu mașina de 45 de mii de euro a familiei dar nu aveam de chestia ‘verde’. Aveam o singură priză în cameră, nu prelungitoare pentru o duzină de aparate electrice și nu aveam nevoie de un smartphone și de GPS cu semnale de la sateliți ca să găsim cel mai apropiat McDonalds.”
Nu e trist să vezi cum se plânge tânăra generație cât de risipitori și poluanți am fost noi doar pentru că nu aveam chestia ‘verde’ pe vremuri?

Vă rog să trimiteți textul de mai sus unei alte persoane egoiste și în vârstă, care are nevoie de o lecție despre păstrarea mediului, lecție primită de la un deștept mai tânăr.
Nu ne place să fim în vârstă, așa că nu ne trebuie mult să ne enervăm, mai ales când observațiile vin de la cineva tatuat și cu multe zorzoane, dar care nu poate da restul fără ajutorul casei de marcat.
[Preluare de pe Facebook]

15. - Jun 19, 2019 10:08:00 AM

* Joaca cu destinul Romaniei

VREI SA FII PUBLICAT(A) IMEDIAT? Scrie liber(a) despre orice te preocupa, daca esti ferm convins(a) ca subiectul tratat ii va interesa si pe altii! Trimite repede textul tau, sub forma unui articol editat corect ortografic, atasat unui email si, daca este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste in intregime si absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com (cu eventuale scurte date biografice, daca le furnizezi). Dedica-te cu incredere jurnalismului cu adevarat independent!

E-mail la: jurnalism.independent@gmail.com



Joaca cu destinul Romaniei

Gelu Stefan Diaconu

Puritanii care vor sa construiasca “omul nou” si conservatorii care vor sa mentina status quo-ul au in maini destinul Romaniei.Majoritatea liderilor USR-PLUS, a membrilor si a votantilor acestei aliante dispretuiesc PNL, considerandu-i aproape la fel de nocivi ca pe cei din PSD, inclusiv sau mai ales prin prisma faptului ca fac parte din ceea ce ei numesc “vechea garda” a politicii romanesti.
Avand deja un mic (!?) sindrom mesianic, care a nascut in ei un fel de spirit revolutionar ce vrea sa mature tot ce inseamna vechi in politica, ei vor sa construiasca “omul nou” din politica romaneasca. Un "produs" european, usor confuz ideologic, intransigent cu altii dar cam concesiv cu sine, capabil sa produca schimbarea in bine.Si, chiar daca declarativ nu ar evita construirea de aliante anti-PSD, nu rateaza nicio ocazie in care sa arunce sageti otravite catre cei care reprezinta trecutul.Intalnim in discursul lor o forma de puritanism ideologic destul de explicit, ceea ce ridica intrebarea legitima: sunt capabili sa suporte pentru binele Romaniei un partener de drum despre care ei cred sincer ca reprezinta “aceeasi mizerie”?De cealalta parte, PNL, aflat inca in proces de reforma (oricat se lauda ei cu schimbarea la fata), are experienta compromisului. E suficient sa ne amintim de USL si vom intelege ca, de aceasta data, tocmai aceasta experienta aduce garantia faptului ca sunt mai putin predispusi sa arunce in aer o eventuala alianta cu USR-PLUS. Chiar daca si ei nutresc un oarecare dispret fata de cei pe care ii considera niste ong-isti populisi si demagogi care le strica lor ploile.Ma intreb insa, in cazul lor, daca au capacitatea de a finaliza reforma interna, astfel incat sa reduca decalajul dintre ei si USR-PLUS, acestia din urma fiind totusi mult mai educati in spiritul transparentei, al intolerantei fata de coruptie etc.Despre celelalte partide din opozitie nu cred ca are rost sa vorbim acum. Vor sa intre la guvernare si vor face tot ce se poate ca sa ramana agatate de putere, odata ajunse acolo. Nu consider ca pericolul starii de conflict care toaca marunt o eventuala guvernare poate veni din partea lor, in cazul in care cele doua mari forte nu reusesc sa adune 51% din voturi.Asadar, cei doi actori de care depind linistea si buna guvernare a Romaniei in perioada 2020-2024 raman PNL si USR-PLUS.Credeti ca vom vedea pentru prima data in istoria recenta o alianta care sa puna Romania inaintea propriilor orgolii?
[Preluare de pe Facebook]

16. - Jun 19, 2019 7:35:00 AM

* Strategii electorale

VREI SA FII PUBLICAT(A) IMEDIAT? Scrie liber(a) despre orice te preocupa, daca esti ferm convins(a) ca subiectul tratat ii va interesa si pe altii! Trimite repede textul tau, sub forma unui articol editat corect ortografic, atasat unui email si, daca este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste in intregime si absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com (cu eventuale scurte date biografice, daca le furnizezi). Dedica-te cu incredere jurnalismului cu adevarat independent!

E-mail la: jurnalism.independent@gmail.com



Strategii electorale
Ciprian Mihali
Asemeni alegerilor europarlamentare, nici cele prezidențiale nu vor schimba efectiv echilibrul puterii în România. Adică indiferent cine va fi următorul președinte, PSD-ALDE va continua să aibă nu doar majoritatea parlamentară ci și, prin asta, controlul tuturor instituțiilor statului, de la jandarmerie și justiție până la fisc, educație și sănătate.Ce înseamnă asta? Că e vital ca următoarea campanie electorală să nu conducă – încă o dată, indiferent cine va fi învingătorul – la o victorie à la Pirus, în care și învingătorii și învinșii să fie distruși de mize simbolice și perfect nefuncționale politic.Este esențial, în opinia mea, ca strategii partidelor de opoziție să aibă în minte clar cele două obiective majore ale anului 2020: foarte dificilele negocieri la localele într-un singur tur și obținerea majorității parlamentare la alegerile din toamna viitoare. Dacă aceste partide se vor sfâșia în lupta cu o uriașă miză simbolică (dar cu relativ slabă miză de putere) pentru alegerea viitorului președinte, cele câteva luni până la locale nu vor fi suficiente pentru a cicatriza rănile și a coaliza forțele capabile să se opună mașinăriei puterii locale a PSD-ALDE, care domină copleșitor în teritoriu și care are toate șansele să țină încă o dată captive comunitățile locale.Așadar, oricare vor fi competitorii și finaliștii alegerilor prezidențiale, câmpul politic trebuie să fie frecventabil chiar și de aceia, mai ales de aceia care se vor fi aflat anterior în competiție (și nu în luptă și nici în război). Atât de frecventabil încât să permită calcule reci și alianțe oportuniste între cei care până ieri se contrau în argumente.Fără o asemenea strategie împărtășită, victoria de la prezidențiale va semăna cu cea de la europarlamentare: categorică, însoțită de muzica victoriei și de confeti, dar inutilă în termenii raporturilor reale de putere din societate și din instituții.
[Preluare de pe Facebook]

17. - Jun 18, 2019 8:23:00 AM

* Demența de facebook

VREI SA FII PUBLICAT(A) IMEDIAT? Scrie liber(a) despre orice te preocupa, daca esti ferm convins(a) ca subiectul tratat ii va interesa si pe altii! Trimite repede textul tau, sub forma unui articol editat corect ortografic, atasat unui email si, daca este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste in intregime si absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com (cu eventuale scurte date biografice, daca le furnizezi). Dedica-te cu incredere jurnalismului cu adevarat independent!

E-mail la: jurnalism.independent@gmail.com



Demența de facebook
Angela Tocilă

Mai demult, în negura istoriei, singura grijă a omenirii era să rămână în viață, zbătându-se între ciumă, crime, inchiziție, războaie, foamete, păduchi, tifos, tetanos, decapitare, gripă, jeg, tortură, putoare, ardere pe rug, frig și mizerie. Acum e deranjată când o faci grasă.
Trăim cele mai bune vremuri din istoria de până acum și, plictisindu-ne, inventăm probleme care nu există. Ca de pildă, să fim mereu ofensați de ceva, să salvăm ceva, orice, în condițiile în care nici pe noi înșine nu ne puteam salva. E un fel de ping-pong cu priorități afective, un fel de visare agresivă colectivă, o transă, ca și cum ne-ar fi răpit extratereștrii și ne-ar fi făcut lobotomii pe bandă. La care au avut din ce tăia, zic.
Omul când vine pe internet, vine agresiv, decis să se lupte în vorbe cu cineva pe care să-l facă praf, să salveze musai ceva, să se indigneze preț de cel puțin cinci linkuri cu animale hăcuite, și în general să și-o frece ca un wanker trist în curs de sălbăticire. Ne sălbăticim, facebook-ul ne sălbăticește și ne rupe de realitate. Suntem labili, agitați, iritați și mereu în căutare de ceva senzațional cu care să facem viralul vieții.
Și mințim. Mințim mult și inutil. Ne complimentăm reciproc chiar când merităm mai puțin, din nevoia de a ne îndatora unii pe alții. Ne lingușim reciproc și ne bucurăm pentru un deget în sus sau pentru o inimioară. Ne cărăm amintirile după noi an după an, silindu-ne să ne vedem decăderea, întristându-ne. Ne plângem unor străini și căutăm alinare în niște litere și emoticoane. Iubim străini, urâm străini. Oameni pe care nu-i vom vedea niciodată, nu-i vom atinge niciodată, dar despre care credem că știm totul, pentru că au scris ei ceva pe facebook.
Până și prieteniile legate pe facebook sunt fragile ca puful păpădiilor sau poate că durează atât cât trebuie într-o lume în care natura a devenit fundal de selfie. Trăim o beatitudine siropoasă în fiecare anotimp, la fiecare sărbătoare, la fiecare aniversare a zilei de naștere sau de nume, la fiecare aniversare din familie. Lumea e live pe facebook, totul se petrece sub ochii noștri, la un click distanță.
Nu e normal ca o companie, o afacere să dețină atâta putere. Nu e normal și nici sănătos nu e. Niciun imperiu n-a mai ținut captivă atâta populație, și n-a avut niciodată forța uriașă de manipulare, așa cum are fb.
Probabil că dacă s-ar opri pentru câteva săptămâni, în maxim șase luni am afla că s-a descoperit o boală nouă: demența de facebook.
Oh, wait...
[Preluare de pe Facebook]
18. - Jun 15, 2019 12:27:00 PM

* Conceptul de well being, adica de bunastare, inca nu este materializat in Romania


VREI SA FII PUBLICAT(A) IMEDIAT? Scrie liber(a) despre orice te preocupa, daca esti ferm convins(a) ca subiectul tratat ii va interesa si pe altii! Trimite repede textul tau, sub forma unui articol editat corect ortografic, atasat unui email si, daca este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste in intregime si absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com (cu eventuale scurte date biografice, daca le furnizezi). Dedica-te cu incredere jurnalismului cu adevarat independent!

E-mail la: jurnalism.independent@gmail.com



Conceptul de well being, adica de bunastare, inca nu este materializat in Romania
Dana Hering
Zilele trecute s-a discutat destul de intens despre conceptul de well being si modelul economic bazat pe cresterea starii de bine. Au sarit toti specialistii pe Oana Bogdan, ba ca suntem prea saraci pentru asemenea fitze, ba ca vorbeste despe avioane cand noi ne taraim cu caruta, ba ca nu comunica bine ce vrea sa spuna. 
De fapt, este vorba despre calitatea vietii iar indicii de masurare ai calitatii vietii nu sunt numai economici. Pe scurt, nu doar banii aduc fericirea. E suficient sa te uiti la exemple de tip Dragnea sau Mazare.Poate ca va aduceti aminte cand ministrul sanatatii, Sorina Pintea, era siderata: "pai le-am marit salariile, de ce pleaca medicii in continuare?"
Pentru ca spitalele nu au conditii bune pentru pacienti iar daca esti un medic onest, iti pasa. Pentru ca sanatatea romaneasca e infestata de aceeasi dinozauri, doctorate false si imposibilitatea de a progresa profesional. Pentru ca nu doar banii sau ziua de salariu conteaza.Cum ar fi sa te trezesti duminica dimineata fara sa auzi o bormașină si alte unelte de macinat odihna sau sa te culci seara fara sa-ti urle in cap muzica vecinului?
Cum ar fi sa mergi cu masina/bicicleta/trotineta la munca, fara sa fii blocat in trafic ore in sir sau fara sa-ti pui viata in pericol?
Cum ar fi sa treci prin oras bucurandu-te de vederea cladirilor renovate, sa te plimbi prin parcuri curate, sa-ti vina autobuzul din cinci in cinci minute, cu aer conditionat vara si caldura iarna?
Cum ar fi sa stai seara la terasa cu prietenii fara sa devii tinta tantarilor impotriva carora o administratie incompententa a uitat sa ia masuri?
Cum ar fi sa bei apa de la robinet fara sa-ti fie teama ca in pahar e o cultura de microbi?
Cum ar fi ca imediat cum vine frigul sa ai caldura in apartament si sa nu mai auzi de intreruperi la apa calda?
Cum ar fi sa-ti vezi copiii ca abia asteapta sa mearga la scoala, fiindca scoala a devenit locul lor preferat?Cum ar fi sa nu vezi la televizor doar stiri "senzationale", scandaluri si breikingniuzuri din cinci in cinci minute?
Cum ar fi sa n-ai nevoie de dosar cu sina, sa nu trebuiasca sa te apleci la ghisee, sa fii tratat cu respect si ajutat de cei carora le platesti taxe?
Cum ar fi sa ai niste politicieni care sa-ti asculte pasurile si sa tina cont de ele cand guverneaza sau fac legi in parlament in loc sa te ignore, sa te considere un fir de praf sau o vaca de muls taxe?De doi ani se spune ca avem crestere economica si cu toate astea oameni tineri, cu familii si copii, cu case si mici afaceri, emigreaza sau se pregatesc de emigrare.
Poti sa faci bani in Romania, dar tot nu ai autostrazi pe care sa circuli, tot trebuie sa dai spaga pentru serviciile necesare, in continuare claxoanele si sirenele urla in timp ce esti blocat in trafic iar poluarea si stresul te imbolnavesc prematur.Calitatea vietii este in relatie cu cresterea economica, dar nu depinde doar de bani. Iar pentru confortul si de ce nu, fericirea cetateanului roman, nu am vazut inca programe politice.[Preluare de pe Facebook. Titlul adaugat ulterior de A.G.]

19. - Jun 7, 2019 7:04:00 AM

* Omul care tace când ar trebui să ridice vocea își merită soarta

VREI SA FII PUBLICAT(A) IMEDIAT? Scrie liber(a) despre orice te preocupa, daca esti ferm convins(a) ca subiectul tratat ii va interesa si pe altii! Trimite repede textul tau, sub forma unui articol editat corect ortografic, atasat unui email si, daca este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste in intregime si absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com (cu eventuale scurte date biografice, daca le furnizezi). Dedica-te cu incredere jurnalismului cu adevarat independent!

E-mail la: jurnalism.independent@gmail.com



„Omul care tace când ar trebui să ridice vocea își merită soarta”
Angela Tocilă
Partidulețul umflat cu pompa de sute de mii de entuziaști care au sărit cu votul în el, gândindu-se că Albă ca Zăpada a apărut în sfârșit să salveze națiunea, partidulețul fătat de servicii, alimentat cu bani din afară (da, de la Soros, puteți necheza liniștiți, Soros există și aruncă bani pentru a-și îndeplini înainte de a se duce la domnul și stăpânul său în iad, visul dement de a forța Noua Ordine Mondială) se dezumflă fâsâit pentru că nu are răbdare. 
Berbecii ăștia ciudați din usere s-au trezit dintr-o dată pe cai mari, li s-au urcat cele două victorii la cap, au impresia că de acum pot face orice ca și cum victoria le-ar fi garantată și nimic nu mai poate schimba sau deturna ascensiunea lor. Sper să fie ultimele și mai sper că instinctul care ne anunță pe fiecare în caz de pericol ne va da semnalele potrivite încât să nu participăm activ la propria condamnare la detenție pe viață în lumea pe care ne-o pregătesc niște demenți lipsiți de moralitate, compasiune, inteligență sau rușine.

Nu știu voi, dar eu nu vreau să trăiesc într-o lume promiscuă în care toate deviațiile sunt permise, încurajate și pe cale de a deveni obligatorii, pe când libertățile câștigate cu sânge se pierd una câte una.

Nu vreau să trăiesc într-o lume în care copilul este proprietatea statului iar părintele trebuie să se supună oricărei abominații pe care mintea murdară a omului o poate scorni, riscând prin nesupunere să-și piardă copiii și chiar să meargă la pușcărie.
Nu vreau să trăiesc într-o lume în care se distrug familii și vieți prin operații de schimbare de sex sau eutanasiere la cerere. Nu vreau să trăiesc într-o lume condusă de niște oameni care se substituie zeilor sau se cred mai presus decât ei. 
Eu nu m-am născut să fiu sclavul obedient al nimănui. Nu m-am născut să aparțin altcuiva decât mie însămi și familiei mele. N-am fost educată să accept promiscuitatea, mizeria fizică și morală, n-am fost educată să accept fără crâcnire ordinele nimănui. Nici voi.
De interdicții sunt sătulă, presupun că la fel ca mulți dintre voi, n-am nevoie de altele suplimentare, atâta vreme cât respect legile firești care au ghidat omenirea prin bezna vremurilor. 
Nu sunt un robot mânat și adunat printr-un buton al unei telecomenzi și nici n-am să fiu niciodată. M-am născut liberă și liberă am să închid ochii. Nu mai accept dictatura, indiferent cât de frumos ar începe ea, indiferent cât de sclipitor ar fi îmbrăcată ideologia care promite egalitate cu forța, care îmi îngrădește dreptul la libera exprimare și care dorește să mă educe cu bâta.
Sigur, multora dintre voi le e teamă. Unii că pierd bula în care se învârt și iluzia că ar conta cât de cât pentru cel pe care-l urmează. Unii se tem de batjocură, de cuvinte, de etichete. Trăim vremurile unui narcisism în masă și avem impresia că internetul e singurul loc în care contăm, când de fapt e singurul loc în care nu contăm deloc, mai ales dacă nu agreem nebunia colectivă care înghite încet întreaga planetă. Dacă înainte de 89 aveam opțiunea (periculoasă) de a fugi în vest, în curând nu vom mai avea opțiunea de a fugi nicăieri pentru că peste tot unde ne-am duce am fi sclavii vulnerabili ai cuiva.
Cine a scris scenariul filmului Idiocracya fost un geniu, poate chiar mai mare decât Orwell. Într-acolo ne îndreptăm, spre o lume haotică, proastă, imorală, din care orice am considerat până acum normal lipsește.
Frica ucide mintea iar omenirea e în pragul demenței colective. De teamă... De teama etichetelor, de teama cuvintelor, de teama unor străini care nu-i vor accepta pe facebook, de teama unor minorități inventate care doresc să-și impună modul de viață și fanteziile asupra altora. Omul care tace când ar trebui să ridice vocea își merită soarta. De obicei e acela care se întreabă smiorcăit cu ce-a greșit când îi merge prost... A greșit, greșește și va greși tăcând.
Bună seara!

[Preluat de pe Facebook]
20. - Jun 4, 2019 10:01:00 AM

* ÎN APARENŢĂ, MĂMĂLIGA NU EXPLODEAZĂ!


VREI SA FII PUBLICAT(A) IMEDIAT? Scrie liber(a) despre orice te preocupa, daca esti ferm convins(a) ca subiectul tratat ii va interesa si pe altii! Trimite repede textul tau, sub forma unui articol editat corect ortografic, atasat unui email si, daca este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste in intregime si absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com (cu eventuale scurte date biografice, daca le furnizezi). Dedica-te cu incredere jurnalismului cu adevarat independent!

E-mail la: jurnalism.independent@gmail.com



ÎN APARENŢĂ, MĂMĂLIGA NU EXPLODEAZĂ!
Alexandru Ghillis

Mămăliga explodează într-un târziu, însănumai dacă îi aprinde altcineva - din afară - fitilul! Altfel, nu! Să ne amintim de Decembrie ’89! Că aşa-i mămăliga mioritică şi, ca o dovadă în plus, pot relata o întâmplare aparent banală, ce a avut loc, recent, într-un autobuz de linie bucureştean. Aici se poate explica pasivitatea turtoiului, prin lipsa efectivă de spirit civic, care ne caracterizează şi care se constată cu nenumerate prilejuri,  exasperându-ne.
Cu mizeria transportului public bucureştean ne-am cam obişnuit, spunându-ne ca e bine că funcţionează şi aşa. Dar, ca atmosfera dintr-un autobuz întreg să fie irespirabilă din cauza unui boschetar făcut mangă, răpciugos şi părând ieşit din catacombe, sforăind cu gura deschisă, aciuit în fundul vehiculului şi care şi-a făcut pe el toate nevoile, chiar acolo, pe loc, asta ar fi fost cu siguranţă un motiv care săaprindăfitilul la mămăligă! Însă nu s-a întâmplat aşa ceva. În jurul lui s-a făcut un gol pe o rază de vreo doi metri şi pasagerii s-au înghesuit cuminţi şi muţi în jumătatea din faţă a autobuzului. Asta până când, abia urcată, o doamnăputernică nu a mai putut răbda mirosul pestilenţial răspândit în maşină şi a luat ferm atitudine cetăţenească, solicitând oprirea autobuzului şi evacuarea individului. Credeţi că a „ciripit” careva ceva? Poate doar o femeie şoptea de alături, nemulţumită şi ea de atmosfera sufocantă, iar o alta a îngăimat că să fie lăsat în pace, săracu’, că-i un om necăjit! În rest, un ditamai autobuz de cetăţeni paşnici se făcea că plouă. Suportau cu stoicism tot calvarul. Doamna revoltată a coborât nervoasă la prima staţie şi s-a adresat în uşă şoferului, rugându-l să ia măsurile ce se cuvin. Aproape să plângă, acesta s-a scuzat că nu are ce face, că nu vrea scandaluri şi că ştia că boschetarul ăla i s-a urcat în maşină de la capăt, încă de dimineaţă, ca să se adăpostească de ploaie. Apoi,  autobuzul şi-a reluat traseul.
România a fost un astfel de „autobuz” în cei peste cincizeci de ani de comunism. Pasagerii, majoritatea cetăţenilor ei, cu mici excepţii, au acceptat supuşi „binefacerile democraţiei populare” şi, mai târziu, pe cele ale „iepocii de aur”. Între timp, deşi au îndurat regimuri comuniste ceva mai blânde, câţiva vecini de la Vest au avut tăria bărbătească să se opună, spunând NU, apelând şi la forţă, când a curs şi sânge, atunci când s-a sărit peste cal din partea autorităţilor politice obediente Moscovei, în detrimentul drepturilor cetăţeneşti. Este adevărat, că vorbim de state de confesiune catolică, unde Biserica nu a bătut niciodatăpalma cu Puterea totalitară.  Asta, spre deosebire de noi, ortodocşii, unde Biserica a procedat tocmai invers, aplicând laşa concepţie neaoşă a „capului plecat, pe care sabia nu-l taie” şi vrea acum să ne convingă că doar aşa a putut păstra nealterată credinţa noastră strămoşească. Dar ceilalţi, de ce şi-au putut-o păstra necompromişi? La noi, chiar ca la nimeni!

[Publicat in EVZ si EVZ.RO in 2016, pe cand inca mai exista rubrica „Romania cititorilor” - la care colaboram gratuit – si EVZ mai naviga netulburat pe centru]
N.A. – Credeti ca situatia generala abordata in 2016 in textul de mai sus s-a schimbat azi prea mult? Nu sesizez decat o usoara rabufnire recenta, dupa care urmeaza fasaieli si bolboroseli. Nici macar miros!


21. - May 31, 2019 8:15:00 PM

* Vrăjeli, doamnelor şi domnilor!

VREI SA FII PUBLICAT(A) IMEDIAT? Scrie liber(a) despre orice te preocupa, daca esti ferm convins(a) ca subiectul tratat ii va interesa si pe altii! Trimite repede textul tau, sub forma unui articol editat corect ortografic, atasat unui email si, daca este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste in intregime si absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com (cu eventuale scurte date biografice, daca le furnizezi). Dedica-te cu incredere jurnalismului cu adevarat independent!

E-mail la: jurnalism.independent@gmail.com



Vrăjeli, doamnelor şi domnilor!
Ancelin Roseti
Mie mi-e greu să cred că nişte lepre (şi aici nu mă fixez doar pe România) nu mai pot, deodată, dormi de grija omenirii. A dat brusc umanismul peste ei. Sunt îngrijoraţi de sănătatea planetei. Nu-şi găsesc odihna din pricina faptului că puşcăriaşii, de pildă, nu au destule drepturi, au pedepse prea mari ş.a.m.d.
Ar fi interesant de aflat câţi militanţi împotriva fumatului, bunăoară, sunt fumători, sau câţi dintre cei preocupaţi de soarta animalelor poartă pantofi din piele, au în meniu carne etc. Oare câţi dintre cei care se dau îngrijoraţi de soarta puşcăriaşilor sunt la fel de îngrijoraţi atunci când cad victime unei infracţiuni? Sau câţi dintre ei sunt prosperi tocmai datorită săvârşirii (la nivel înalt şi la scară mare) a unor infracţiuni, de pildă, traficul de droguri? (Oare o descurajare a răului nu are a-i sărăci?). Oare câţi bani se vor fi învârtind dinapoia acestor organizaţii, fundaţii, guverne ş.a.m.d. de le stimulează într-atât frământările şi odată cu ele militantismul?
Fumatul e toxic? Dar furnalele, noxele maşinilor etc. cum or fi? Dar de ce defrişăm pădurile, dacă suntem atât de îngrijoraţi de soarta oamenilor? De ce trebuie să avem milă doar de câini şi de pisici, nu şi de găini, porci, oi, vaci şi toate celelalte vieţuitoare care se pun în farfurie? 
Sunt toxice E-urile din alimente sau producătorii acestora îi paradesc pe producătorii clasici? Iar, dacă sunt toxice, cum se face că speranţa de viaţă din Occident (care înghite E-uri de prin anii ’60) este mai mare, cu mult, decât cea din România, care îngurgitează năbădăioasele toxine, începând uşor de prin ’96 şi mai apăsat de prin 2000?
Dar Andreotti, de pildă, s-a îmbrăţişat, până la urmă, cu Toto Riina, aşa cum spun unii care au fost de faţă, sau nu? Dar cum de serviciile secrete ale Italiei şi ale lumii nu au reuşit zeci de ani să-i descopere culcuşul acestui criminal (şi nici lui Provenzano)? Dar Kennedy a fost ajutat să ajungă în fruntea Americii de Joseph Bonnano şi celelalte familii mafiote sau nu?
Şi discuţia e lungă...
Hai, dom'le, să fim serioşi, cu vrăjeala asta afectată, umanist livrată proştilor!
[Preluare de pe Facebook]
22. - May 30, 2019 7:12:00 PM

* Președintele, votul și diaspora

VREI SA FII PUBLICAT(A) IMEDIAT? Scrie liber(a) despre orice te preocupa, daca esti ferm convins(a) ca subiectul tratat ii va interesa si pe altii! Trimite repede textul tau, sub forma unui articol editat corect ortografic, atasat unui email si, daca este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste in intregime si absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com (cu eventuale scurte date biografice, daca le furnizezi). Dedica-te cu incredere jurnalismului cu adevarat independent!

E-mail la: jurnalism.independent@gmail.com




Președintele, votul și diaspora Sorin Pavel


Prin 2015 am făcut parte dintr-o echipa ce promova votul electronic în România. Tocmai mă mutasem înapoi acasă din Olanda și veneam cu experiența cozilor și abuzului de la votul din Noiembrie 2014. Eram nervos și extrem de motivat. În perioada respectivă exista o comisie parlamentară ce studia subiectul votului la distanță - electronic și prin corespondență. Comisa respectivă era prezidată de PNL sub președintele Mihai Voicu.Timp de un an de zile am bătut la ușa fiecărui actor relevant, AEP, STS, Presedinție, Parlament, partide politice și ONG-uri - ProDemocrația, Funky Citizens și Expert Forum. Punctul culminant a fost o conferință la reședința ambasadorului Marii Britanii unde au venit decidenții politici, precum și reprezentanți ai comisiei electorale din Estonia. Atât Mr. Ponta cât și Mr. Iohannis au promis că vor să rezolve problema Diasporei. Nu au făcut-o!Votul electronic a fost îngropat, iar prin corespondență introdus la acel moment a fost o bataie de joc, având inevitabilul rezultat de a nu fi folosit. Mi se pare amuzant că în contextul actual, Mrs. Dăncilă și din nou Mr. Iohannis au promis, iarăși, acelasi lucru. Personal, nu îi cred, tocmai din cauza acestui precedent. Ma rog, și din cauza proiectului de lege PNL care este o bătaie de joc. Stați cu ochii pe poștaș că dacă ar fi după ei datele de logare s-ar livra prin Poșta Română.Votul electronic la distanță este soluția pentru viitor. O arată Estonia, o spune Parlamentul European și în general bunul simț dictează că dacă noi ca societate ne-am mutat o bună parte din activitatea noastra de zi cu zi în mediul online, și votul o să ajungă tot acolo. Face parte din evoluția tehnologiei și a societății.Să știți și voi, votul electronic la distanță nu va înlocui complet votul în persoană. Nu asta este ideea. Viața cetății are cutumele ei, iar ieșitul duminica la vot, este o tradiție adânc înrădăcinată în societatea democratică. Dar, sunt oameni care nu au cum să voteze în respectiva duminică, din varii motive. Ei au totuși dreptul și chiar răspunderea să o facă. Noi trebuie să îi ajutăm, fie că sunt marinari, diasporeni sau leneși de facebook.Introducerea votului electronic la distanță nu este o temă ușoară. Nici pe departe! Este complicat, necesită specialiști și necesită o modernizare a instituțiilor publice. Ne forțează să devenim mai buni, mai eficienți și ne obligă să omorâm birocrația din aparatul de stat.Acest vot electronic este, în opinia mea, piatra de temelie pentru România Digitală. Suntem pregătiți? Nu cred! Nu asta este, însă, idea. În general românii au fost nevoiți să își depășească condiția pentru a supraviețui în primul rand, și după pentru a evolua.Când am fost rugat de Senatorul USR, Nicu Fălcoi, să fac parte din clusterul electoral am decis împreună că soluția USR trebuie să ia în calcul creșterea încrederii populației în soluție. Studiile de caz din restul lumii și recomandările Consiliului Europei arată că doar o implementare treptată, pragmatică și precaută va duce la succesul inițiativei, iar acest lucru va permite statului român să se modernizeze.Din acest motiv, în proiectul de lege USR avem 3 etape experimentale reduse geografic la nivel de 1 județ, iar rezultatele primelor două nu se iau în calcul la final, sunt doar de test. Nu ne aruncăm cu capul înainte.Votul electronic, în mod realist, se va întâmpla în 2024, după perioada de experiment. DAR, legea trebuie să treacă în Parlament acum, cât opinia publică este în favoare și cât oamenii sunt încă nervoși. Alături de ea o sa trecem și o lege decentă pentru votul prin corespondență. Asta e planul și este singura soluție!Hai, la treabă! [Preluat de pe Facebook]
23. - May 20, 2019 8:06:00 PM

* Fascismul

VREI SA FII PUBLICAT(A) IMEDIAT? Scrie liber(a) despre orice te preocupa, daca esti ferm convins(a) ca subiectul tratat ii va interesa si pe altii! Trimite repede textul tau, sub forma unui articol editat corect ortografic, atasat unui email si, daca este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste in intregime si absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com (cu eventuale scurte date biografice, daca le furnizezi). Dedica-te cu incredere jurnalismului cu adevarat independent!

E-mail la: jurnalism.independent@gmail.com


Fascismul
Ciprian Mihali
Câțiva dintre prietenii mei, unii apropiați, au apreciat rostirea acelei jurnaliste care consideră că, alături de corupția vechii clase politice, a doua mare problemă a țării este fascismul rezistenților, oameni lipsiți de suflet și prin venele cărora nu curge umanitatea, suspectați că sunt gata să te nimicească pentru idealurile lor. Extremiști, aceștia nu cunosc nici rațiunea, nici sensibilitatea, nici etica. Sunt doar niște păpușari diabolici ai lui Mihai Şora, iată, vechile și noile obsesii revin.Ca să nu mai fiu suspectat de moralism și de indignare ca la una dintre postările anterioare, ca să nu spună câinii de pază ai internetului că incit la ceva și că sunt eu însumi în felul acesta un fascist, voi spune doar atât:- Dacă te pretinzi jurnalist, eviți etichetele și „-ismele”. Folosirea lor e primul semn că ai renunțat tu însuți/însăți la deontologia profesiei tale, pentru a fi orice altceva decât jurnalist. Doar că cele două postùri nu se mai deosebesc, mai ales cu un prefix negativ în față;- „Fascismul” e un termen cu un pasiv înnegurat. Perioada lui de glorie se situează în anii 50, când sub această acuzație mulți oameni au fost condamnați la ani grei de temniță. Azi, unii dintre contemporanii noștri, care folosesc la fel de ușor eticheta de fascism, pot spune despre Iuliu Maniu, înfăptuitorul Marii Uniri de la 1918, că și-a meritat soarta, adică a meritat să fie ucis în închisoare și aruncat la groapa comună. Un fascist vândut.- Folosind acest termen, autoarea nu poate să-i ignore semnificațiile, știe foarte bine – în bunu-i obicei – că în loc să construiască punți, trezește din nou monștrii cei mai urâți ai trecutului nostru și ai dezbinărilor noastre. Știe prea bine că „fascist” nu este doar un termen descriptiv, ci unul normativ: în mentalul nostru colectiv, „fascistul” trebuie făcut să dispară, cu orice preț și în orice mod posibil.- Introducerea unui asemenea termen în discursul public este contrară apelului (fals) la rațiune și echilibru; ea participă mai degrabă la alimentarea retoricii urii și a radicalizării violente.- Cei pe care „jurnalista” îi consideră „fasciști” sunt cei care, printre puținii din această țară, au făcut ca România să nu se prăbușească de tot în ultimii doi ani. Au făcut-o așa cum au știut, au învățat să reziste în timp ce rezistau, au fost eroici, dar au fost și patetici, au fost demni de admirație, dar și caraghioși, au cântat, dar au și înjurat. Nu i-a învățat nimeni cum se face să reziste câțiva oameni în numele tuturor; nu au știut cum să-i trezească în alt fel din letargie pe toți cei cărora stând în casă, nu le pasă. Şi atunci au fost zgomotoși și lipsiți de echilibru. Faceți liniște, „fasciștilor”.- A spune despre ei că sunt lipsiți de suflet s-ar putea să fie adevărat: după ce au înghețat zile și nopți în Piața Victoriei, după ce s-au topit în canicula din piață, după ce au inhalat gaze și au încasat bastoane de la jandarmi, probabil că și-au pierdut sufletul și umanitatea.Dar chiar și așa, nu s-au transformat în monștri, nu au fost violenți niciodată și nu au nimicit pe nimeni, în ciuda aproape dorinței autoarei de a-i considera niște brute cu ochii injectați. Cum-necum, e așa, dar invers: mai degrabă asupra lor apasă pericolul de a fi nimiciți. Pentru că sunt, așa cum bine spun și liderii Partidului, nu-i așa, niște „fasciști”, care trebuie reduși la tăcere.Stranii și cu siguranță nedorite similitudini. Cu toate acestea similitudini.Dar dacă excludem corupția vechii clase politice și „fascismul rezistenților” ce mai rămâne? După ce am aflat că adunarea din Piața Victoriei pentru susținerea Europei a fost de fapt organizată de fasciști, ce mai avem de făcut? Da, să căutăm oamenii de bun-simț, ni se șoptește în cască. Printre cei plecați de tot din țară sau printre cei care refuză să iasă din casă pentru că nu le pasă? Nu mai bine rămân tot aceiași?

[Preluat de pe Facebook]
24. - May 18, 2019 1:11:00 PM

* Toate acestea ca să ce...?

VREI SA FII PUBLICAT(A) IMEDIAT? Scrie liber(a) despre orice te preocupa, daca esti ferm convins(a) ca subiectul tratat ii va interesa si pe altii! Trimite repede textul tau, sub forma unui articol editat corect ortografic, atasat unui email si, daca este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste in intregime si absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com (cu eventuale scurte date biografice, daca le furnizezi). Dedica-te cu incredere jurnalismului cu adevarat independent!

E-mail la: jurnalism.independent@gmail.com



Toate acestea ca să ce...?
Ciprian Mihali

O jurnalistă oarecare încearcă să convingă lumea, pentru a nu știu câta oară, că e un moment potrivit să dăm jos de pe piedestal imaginea lui Mihai Şora, din cauza vârstei sale înaintate și a diminuării capacităților sale fizice și intelectuale. Pentru a fi și mai convingătoare, după ce oferă tot felul de detalii fizice și fiziologice, după ce ne spune că are tot felul de informații din surse credibile, îl provoacă pe Mihai Şora la un interviu. „Unul la care dumnealui să vină singur, neînsoțit. Un interviu tete a tete. Interviul va fi înregistrat și filmat, ca să răspundă tuturor criteriilor de transparență”. Da, ați citit bine, să vină el, nu să meargă ea. Să dovedească în primul rând că poate să meargă singur. Apoi să dovedească, pe viu, filmat, în fața tribunalului lumii, că vede, că aude, că vorbește, că e deci în integritatea facultăților sale mintale și fizice. Iar dacă nu este în stare să dovedească, asta e, adevărul inițial al jurnalistei va învinge, iar statuia se va prăbuși așa cum și-a dorit.Sincer, nu credeam că voi putea citi în România anului 2019 ceva atât de josnic și de înjositor pentru noi toți ca oameni. Nu credeam că cineva poate coborî atât de mult în abjecție. Am trăit patru ani în Africa și unul dintre lucrurile care m-au umplut mereu de admirație față de acea lume bogată a fost respectul total și necondiționat pe care societățile africane îl au față de bătrâni. Când spun total și necondiționat, mă gândesc și la vârsta lor, dar și la starea lor. Nu am văzut bătrâni cerșind, nu am văzut bătrâni singuri, în schimb am văzut mulți bătrâni, unii poate într-o stare fizică sau mentală precară, prezenți la reuniuni familiale sau oficiale, mereu înconjurați cu grijă și cu afecțiune. Pentru africani, bătrânii sunt tezaurul viu al unei comunități. Pentru o lume fragilă, expusă permanent morții și dispariției, orice bătrân este o comoară și o dovadă că lumea poate să supraviețuiască forțelor dezlănțuite ale naturii sau condițiilor grele de trai.Ceea ce mă tulbură până la sufocare în această poveste odioasă este situația imposibilă, indecentă și profund jignitoare, în care se văd puși oameni extraordinari încercând să dovedească la rândul lor contrariul. Radu Vancu, Oana Gheorghiu, Claudiu Komartin, Carmen Bendovski, dar și mulți alții, ajung în situația, de nespus și de neimaginat, de a mărturisi pentru integritatea fizică și mentală a lui Mihai Şora. Adică de a dovedi că este viu, că este om, că nu este nici redus mintal, nici handicapat fizic, că știe să vorbească și să scrie. Toate acestea ca să ce...?Cum am ajuns oare aici? De ce e nevoie să coborâm atât de adânc în negura inumanității noastre pentru a aduce de acolo proba că noi înșine nu avem nicio șansă de a egala umanitatea și demnitatea unei persoane ca Mihai Şora?Omul acesta a făcut pentru demnitatea noastră ca societate infinit mai mult decât toate articolele sau pozițiile unei jurnaliste; infinit mai mult decât majoritatea zdrobitoare a membrilor acestei societăți. Mihai Şora duce pe umerii lui și în mintea lui istoria unuia dintre cele mai tragice și mai demente secole din istoria umanității. Iar noi îi cerem socoteală să dovedească și vrem să verificăm „înregistrat și filmat” că nu și-a pierdut mințile? Gesturile lui civice din ultimii ani au dat un dram de speranță unei societăți căreia i se fură pe zi ce trece speranța. Unul din cinci români își părăsește țara pentru că și-a pierdut speranța în „noi”, în viitorul acestei țări. În urma lor au rămas zeci de mii de bătrâni abandonați, care își duc viața triști și tăcuți, care mor singuri, uitați de lume. Iar noi, aici, ne străduim din răsputeri să dovedim că Mihai Şora își pierde auzul sau vederea.Mă tem tare mult de ziua în care Mihai Şora nu va mai fi. Pentru că în ziua aceea noi, toți ceilalți, mulți, vor rămâne singuri și mai săraci. Așa cum rămânem singuri și săraci cu fiecare bătrân care se duce, cu fiecare părinte sau bunic pe care nu-l mai avem. Vom fi orfani de lume, neînțelegând de ce naiba am îmbătrânit noi înșine așa de urât și de ce nu am știut, nu am putut sau nu am vrut să petrecem mai mult timp în preajma bătrânilor care nu mai sunt.
[Preluat de pe Facebook]

25. - May 14, 2019 8:41:00 AM

* Ascensiunea extremei drepte

VREI SA FII PUBLICAT(A) IMEDIAT? Scrie liber(a) despre orice te preocupa, daca esti ferm convins(a) ca subiectul tratat ii va interesa si pe altii! Trimite repede textul tau, sub forma unui articol editat corect ortografic, atasat unui email si, daca este considerat de larg interes public, va fi imediat postat copy/paste in intregime si absolut gratuit pe https://jurnalism-independent.blogspot.com (cu eventuale scurte date biografice, daca le furnizezi). Dedica-te cu incredere jurnalismului cu adevarat independent!

E-mail la: jurnalism.independent@gmail.com


Ascensiunea extremei drepte
Ciprian Mihali
Cred că e foarte important să înţelegem în ce anume se transformă discursul și acțiunea PSD. Împărtășesc întru totul opinia lui Pavel Lucescu dupa care discursul puterii a devenit un discurs de extremă dreaptă. PSD a încetat să fie un partid de stânga și și-a deplasat populismul spre extrema dreaptă radicală. Probabil că acesta este felul în care PSD încearcă să pareze loviturile venind pe tema corupției, considerând-o irelevantă și așezând deasupra deosebirii dintre hoți și oameni cinstiți distincția dintre români buni și români răi. E ca și cum ar spune: da, sigur, poate că suntem un pic corupți, dar e mai important că numai noi suntem patrioți și numai noi apărăm țara de dușmani în aceste vremuri grele, iar pentru asta merită să fim iertați de toate păcatele, mai ales de cele ale corupției. Dacă ne iubim țara totul merită trecut cu vederea.Discursul PSD este un discurs al urii față de tot ce e străin, în afara țării și înăuntrul ei, un discurs violent și al violenței, al discriminării și al ierarhizării oamenilor în funcție de etnie, credință și limbă. Toate celelalte partide care insistă pe aceste teme, ale românității, ale demnității naționale, ale mândriei și patriotismului – chiar dacă pretind că sunt mai moderate – fac toate jocul PSD, confirmând importanța acestor teme și prioritatea lor în fața altor teme.Dar declarațiile din ultima vreme ale liderilor PSD merg mult mai departe și incită explicit la ură și la anihilarea celorlalți. Recitiți ce spune robotul roz cu coc: în sărăcia ei teribilă de idei și cuvinte, tot a doua propoziție este despre români adevărați și români buni. Delirul lui Dragnea de la România TV sau al lui Mitralieră din Parlament despre românii get-beget, românii-români, nu nemți-sași, ar putea trece ca niște tâmpenii dacă oamenii aceștia nu ar avea pe mână media, banii și instrumentele de forță cu care să-și poată pune în practică ideile extremiste. Cel puțin liberalii ar trebui să poată ieși repede din această capcană a patriotismului umed, ei, care au în fruntea lor un președinte „străin de neam și țară”.Suntem în prima și cea mai puțin mobilizatoare dintre campaniile electorale. E de așteptat ca discursul de extremă dreaptă al puterii, ultimul său refugiu, să se radicalizeze, iar în numele falselor valori promovate de putere să asistăm și la măsuri represive împotriva „străinilor” și „trădătorilor”. Toate partidele care vor pedala pe cartea naționalismului și a patriotismului, a României în primul rând, vor dovedi nu doar o mare sărăcie de imaginație politică, ci și o complicitate voluntară sau involuntară cu discursul puterii. Vorbind despre bunul patriotism, despre românii adevărați, despre România autentică, ne scufundăm cu toții din ce în ce mai mult în mlaștina unui extremism periculos.Tot așa cum partidele mici de stânga păstrând încă o anumită simpatie pentru PSD și sperând să identifice la acesta urme de măsuri sociale vor constata că nu a mai rămas nimic de acest fel și că nu mai poate fi găsit niciun aliat în jumătatea stângă a politicii.

[Preluat de pe Facebook]