Despre mine

Ciupercomania .

Imi place natura si sunt nebun dupa ciuperci.

Blogs Home » Știință/Tehnică » Stiinta » Ciupercomania

Ciupercomania

Enciclopedie, comparatii, retete si in general orice despre si cu ciuperci.

Articole Blog

01. Cum scăpăm de gustul amărui al Gălbiorilor - Nov 12, 2019 7:49:00 AM
Chantarellus cibariusChantarellus cibariusMai multă lume m-a întrebat, cum putem scăpa de gustul amărui al gălbiorilor congelați. Motiv pentru care am studiat puțin acest capitol și am să vă prezint în continuare cele descoperite.
Să începem cu câteva păreri mai mult sau mai puțin dovedite:1. Se pare că gălbiorii au această calitate de a fi amărui din totdeauna. Calitate care le-ar proteja de infestarea lor cu larve de insecte sau alți paraziți. Acest gust amărui nu se simte sau se simte foarte puțin la ciupercile proaspete însă devine tot mai accentuat la cele conservate și cu precădere la cele congelate.2. Gustul amărui e mai puțin sesizabil de către persoanele care consumă cu regularitate gălbiori.3. Gălbiorii culeși în pădurile de conifere par a fi mai amărui decât cele din pădurile de foioase.4. Există voci care atribuie acest fapt relației ciupercii cu copacii gazdă, relație în urma căreia cele două organisme fac schimb de substanțe utile, astfel ciupera ajungând să asimileze rășini produse de conifer. Rășini cărora s-ar datora gustul amărui al ciupercii.5. Gălbiorii culeși în perioade secetoase, din luminișurile din pădurile de conifere sau din zonele unde se dezvoltă muschii, par de asemeni a fi mai amare ca cele culese în alte perioade sau din alte zone.6. Unii susțin cum că gustul amărui s-ar datora prafului neîndepărtat de pe ciuperci înaintea consevării acestora.7. Pe când alții ar atribui gustul amar, ciupercilor lovite, apăsate, care prezintă așa zisele zone apoase.8. Apa caldă scoate în evidență mai mult gustul amărui al ciupercii, decongelați, rehidratați ciupercile în apă rece (temperatura camerei).9. Conservarea, păstrarea ciupercior timp de mai multe luni, accentuează gustul amărui al acestora.10. Nu în ultimul rând se recomandă, să feliem și sărăm ciuperca, s-o lăsăm așa timp de căteva ore, după care s-o stoarcem de lichide.
Trecând peste toate cele și analizând multitudinea de experimente existente pentru descoperirea provenienței gustului amar al gălbiorilor și care nu au dus la nici un rezultat convingător. Singurul argument logic care (considercă) stă în picioare este primul enumerat în lista de mai sus.
Bun, și mă veți întreba, dacă gustul amar există de la bun început ce putem face în a-l elimina? Păi putem să-l diminuăm pe căt posibil folosind câteva metode; metode care se pot combina, în funție de faza în care ne aflăm la prelucrarea ciupercilor.
Dacă tocmai am cules ciupercile și ne pregătim de conservarea acestora și alegem conservarea prin congelare, putem pregăti congelarea prin semiprepararea ciupercii. Mai exact, ciupercile pregătite le vom fierbe parțial înainte de congelarea lor.
Dacă le-am congelat deja fără fierberea/opărirea prealabilă a acestora. La decongelarea lor putem folosi apă rece cu puțină sare în aceasta. După decongelare apa se va îndepărta de pe ciuperci.
Un al treilea aspect deloc de neglijat este prepararea ciupercilor astfel încât să nu încercăm să scoatem în evidență aroma ciupercii. Asta înseamnă ca la preparatele noastre să folosim otet, maioneză sau condimente ale căror aromă să fie în prim plan.
Dacă avem în vedere încă de la culegerea ciupercilor, probabilitatea ca ciupercile noastre să prezinte gustul amar în urma preparării acestora, ne putem folosi de toate cele 3 considerete de mai sus, astfel eliminind aproape în totalemente orice urmă de gust amar posibil.
Sper ca aceste observații și sfaturi să vă fie de ajutor.
02. Determinator de plante și animale (A) - Dec 6, 2018 2:33:00 PM
determinator_de_plante_si_animaleDeterminator de plante și animaleV-am povestit oare? Îmi planific ieșirile la pădure în general atât în funcție de sezon, cât și în funcție de ce aș mai putea găsi prin pădure în sezonul respectiv. Însă niciodată nu am reușit să culeg ceea ce mi-am și propus. Dacă am căutat mure, am găsit coarne; dacă am căutat alune, am găsit cireșe amare; dacă m-am uitat după afine, am văzut zmeură ș.a.m.d.

Ideea pe care insist, nu este cât de bine am descris adineauri perioada de fructificare a acestor specii, ci faptul că nu am rămas dezamăgit niciodată și natura a reușit să mă surprindă de fiecare dată cu câte ceva. Acum, în extrasezon și prag de sărbătoare, vreau să fac același lucru pentru voi. Vreau să descoperiți si voi cartea Editurii Casa; carte pe care am pus mâna zilele astea și care m-a surprins încă de la primele pagini, deoarece dăruiește mai multe decât promite din titlu. Și spun asta pentru că, deși titlul cărții îmi vorbește despre plante și animale, ea începe direct cu ce credeți? Bineînțeles că da; cu ciupercile!

categoriiCategoriiContinuând cu licheni, mușchi, ferigi, copaci și arbuști, plante erbacee, insecte, pești, amfibieni, reptile, păsări și încheind cu mamiferele. Fiecare grupă la rândul său fiind împărțită în subgrupe și categorii... Cartea are tot ce îi trebuie unei astfel de enciclopedii. În introducere ne este explicată gruparea mai sus menționată, urmată de un scurt dicționar de termeni de specialitate, pentru ca la final să regăsim indexul speciilor prezentate atât cu denumirile lor în limba română cât și în limba latină. În rest doar informația pură a 900 de specii prezentate în peste 1350 de imagini de calitate.

Cu ce vine această carte în plus față de altele existente pe piață? Să le luăm pe rând:
vine într-un format mic, care încape cu ușurință în orice rucsac mic am avea cu noi în drumeție; prezintă informațiile la nivel de amator, adică nu ne amețește cu tot felul de termeni tehnici sau aspecte care nu se văd cu ochiul liber, aceste informații fiind pe înțelesul tuturor; prezintă doar speciile cele mai comune din fiecare categorie, astfel orice amator va identifica cu ușurință clasa în care se încadrează specia pe care dorește a o identifica; folosește un sistem de pictograme bine definite pentru navigarea rapidă și precisă prin conținutul cărții; vine cu un set de anexe (fructe, flori, larve și omizi) care să ne ajute în identificarea speciei.anexeAnexaCartea în care veți găsi toate cele de mai sus este: Determinator de plante și animale de Wilhelm Eisenreich, Alfred Handel și Ute E. Zimmer; tradusă de către Simona Weiss; carte care poate fi un minunat cadou de Crăciun pentru cineva drag, iubitor al naturii, precum și un "must have" pentru cei care urmează să viziteze Delta Dunării sau orice altă rezervație naturală din țară.


03. Cursuri de Micologie (A) - Feb 8, 2017 8:50:00 AM
teachingImagine preluata de pe course-viewEste vorba de un "guest post", prin care voi încerca să sprijin un prieten (Cristian)  în a-și promova Cursul Micologic, pe care a început să-l organizeze începând de anul trecut în colaborare cu Societatea Micologică Germană și care (zic eu) merită o încercare. Nu dețin toate informațiile care v-ar putea interesa, însă aveți disponibilă adresa de email pentru contact; pe care v-i se pot oferi informații suplimentare și dacă aveți nelămuriri, puteți contacta organizatorii. Așadar haideți să  vedem și ce ne oferă:
Dragi prieteni, pentru o înțelegere clară a demersului nostru atașăm acum oferta competă a cursului. Cursurile de micologie se vor desfășura atât teoretic cât și practic. Partea teoretică va fi trimisă cursanților pe email o dată pe săptămână și va cuprinde descrierea principalelor familii/specii de ciuperci, cu un suport foto detailat realizat în mare parte de Societatea Micologică Germană, precum și rețete specifice pentru majoritatea speciilor comestibile. 
De anul acesta vor fi introduse în partea teoretică atât elemente de cercetare sporiferă cât și de toxicologie. Partea practică se va desfășura cu preponderență în weekend, fiecare cursant având posibilitatea să participe de câte ori dorește. Ieșirile vor începe odată cu deschiderea sezonului și până la închiderea acestuia, în funcție de condițiile meteorologice. Perioada estimativă este cuprinsă între sfârșitul lunii martie și mijlocul lunii noiembrie. Ieșirile vor fi mai mult sau mai puțin în jurul Clujului. Pentru cei care vin din alt oraș avem posibilitatea de a oferi cazare gratuită pentru două, trei nopți. Locațiile se stabilesc spontan, în funcție de dorința grupului și mai ales de mașinile din dotare. Ne deplasăm cu mașinile în zonele îndepărtate - de gen Mărișelu, Chinteni, Stolna, Smida, Băișoara, Luna, Săvădisla etc - sau pe jos, în împrejurimile Clujului respectiv Baciu, Făget, Sf. Ion etc. Adunările au loc în Grigorescu, stația Travio, în general de la 10,30.
Cursanții vor păstra ciupercile culese și vor beneficia de suport în prepararea acestora. Cursanții vor beneficia de sprijin permanent în identificarea ciupercilor pe care le-au cules în afara ieșirilor de studiu prin intermediul telefonului, emailului sau prezenței efective la sediul nostru. Recomandăm ultima variantă. De anul acesta vom putea desfășura și studii specifice celor de laborator – sporogramă, microscopie etc Cel înscris își va putea aduce toți membrii familiei, fără costuri suplimentare, ori de câte ori dorește. Cei înscriși anul acesta vor putea beneficia de partea practică și anul viitor, odată cu începerea noului sezon. Cursanții vor beneficia de reducere la produsele pe bază de ciuperci de pădure comercializate de către societatea noastră. De asemenea de anul acesta vom iniția și introducerea practică în gastronomia ciupercilor de pădure. Ședințele de gătit se vor organiza ad hoc, la fața locului, după ce s-au cules ciupercile și le-am analizat, la Casa de Cultură Permanentă în cadrul unor prezentări gastronomice sau la sediul nostru.
Costul unui curs este de 600 de ron și se achită o singură dată. Studenții vor beneficia de o reducere de 15%. 
Contact la cursurilaboletache2016@gmail.com
Încă nu v-ați înscris în "familia" LA BOLETACHE? Iată și 10 motive pentru care ar trebui să o faceți numaidecât:Înveți lucruri noi – e clar, vei ști, după un sezon cel puțin douăzeci de specii pe care le vei găti fără cel mai mic dubiu!!!Nu va mai trebui să pierzi vremea scormonind cine știe pe unde și în ce după ceva cât de cât asemănător cu specia bizară pe care ai cules-o pentru prima oară! Cu un simplu telefon, un email sau chiar o vizită la sediul nostru vei rezolva problema!Dacă tot ce știai până acum legat de gătitul ciupercilor se rezuma la clasica tocană, la omletă și paste treaba se va schimba radical! Fiecare specie are meniul ei – vă veți bucura, așadar, stomacul în nenumărate feluri!Vă veți petrece în mod plăcut timpul împreună cu familia – la noi sunt bineveniți toți cei ai casei, inclusiv soacrele.Veți face mișcare – după o săptămână de birouri și alte locuri de tortură, vă va pride extraordinar de bine ”să vă dați un pic duhul” urcând dealuri și coborând în rîpe! Veți vedea o grămadă de locuri noi – chiar dacă vom merge de mai multe ori în același loc, acesta va fi întotdeauna ”nou” deoarece niciodată nu vom găsi aceleași specii de ciuperci și nu vom da peste aceeași turmă de oi cu dulăii aferenți!Veți cunoaște oameni noi și interesanți – la noi nu există discriminări de nație, orientare sexuală, politică sau religioasă! Toată lumea e binevenită în aceeași măsură!Pretențioșii se vor bucura de sporograme și microscopie – avem, de anu ăsta și ceva ustensile.Ne vom distra, certa și împăca de mai multe ori pe an, că așa-i în orice ”familie”!Și nu în ultimul rând, vom învăța să prețuim și mai mult, minunile naturii. Pe scurt, VIAȚA...Pentru alte informații la cursurilaboletache2016@gmail.com
04. The girl with all the gifts (A) - Jan 3, 2017 7:19:00 AM
The_girl_with_all_the_giftsPandora by freerunartistsÎn primul și în primul rând: La Mulți Ani! tuturor; celor ce citesc aceste pagini și nu numai. 
Fiind exagerat de frig afară; nu voi colinda prin păduri căutând după ciuperci; în schimb voi sta lângă soba caldă, sorbind ușor din vinul fiert cu aromă de scorțișoară și delectându-mă cu filme "promițătoare de mâna a doua". Da, de mâna a doua, deoarece nu este vreun blockbuster; în schimb este vorba de un film decent (asta dacă vă plac filmele de groază)...

Despre subiect vă spun doar că este vorba; bine-nțeles; despre ciuperci. Dar mai multe vă las să descoperiți voi, vizionând filmul The girl with all the gifts.


Vizionare plăcută.
05. Update V - Nov 23, 2016 11:30:00 AM
icoane_ciupercomaniaset nou de iconițeDe mult nu v-am mai scris, dar să știți că încă mă gândesc la voi. Și chiar dacă am mai puțin timp la dispoziție, încerc să dezvolt aplicația Ciupercomania cât de mult se poate în limita timpului și al bugetului alocat. Ca atare, față de ultima versiune, azi vă pun la dispoziție o nouă bază de date ușor mărită; cu circa încă 400 de specii (ceea ce vine cu dezavantajul spațiului, deoarece baza de date a crescut la circa 500Mb);
Precum pe lângă aceste specii noi, adăugate; am definit si redefinit icoanele lipsă și cele existente, astfel încât azi să vă pot prezenta un set de icoane unitare pentru fiecare criteriu de căutare disponibil în această aplicație. Icoane; care sper eu; că sunt definite destul de clar pentru gustul tuturor.
06. Ghidul culegătorului de ciuperci (A) - Sep 23, 2016 5:20:00 AM
ghidul-culegătorului-de-ciuperciGhidul culegătorului de ciuperciPână acum, chiar dacă v-am amintit sau recomandat cărți de specialitate, le-am făcut doar menționându-le; fără a le prezenta în mod detaliat. Însă astăzi a venit vremea să vă prezint mai amănunțit o carte extraordinară; și anume: Ghidul culegătorului de ciuperci de Locsmándi Csaba și Vasas Gizella, ediția Oradea, 2013; tradusă în limba română de către ing. Diana Quai și Editura Casa. Așa că haideți să combinăm puțin detaliile cărții cu subiectivismul meu și să vedem, de ce vi l-aș recomanda atât de călduros și vouă...
De ieri, sunt posesorul acestei cărți minunate; cartea care m-a impresionat încă de când am luat-o în mână; deoarece mă așteptam la o carte în format mare, însă ea a venit în formatul mic, A6; ceea ce înseamnă că încape cu ușurință în orice buzunar „cumsecade" al gecii sau pantalonilor cu care ies la pădure. De asemenea am putut remarca încă de la primul contact cu cartea, calitatea foarte bună a hârtiei, respectiv atenția acordată culorilor și imaginilor folosite (dar astea le-aș pune pe seama editurii și nu neapărat al autorilor).
Însă să continui tot cu cartea; aș sublinia de la bun început că această carte este destinată în primul rând amatorilor în ale culesului de ciuperci și nu atât specialiștilor în micologie. De ce? Foarte pe scurt aș putea spune: „pentru că o carte dedicată specialiștilor este plicitisitoare pentru omul de rând"; însă nu e cazul și de data aceasta, pentru că am în mână o carte de specialitate care nu se pierde in detalii (hai să le spunem neimportante). Prin asta înțeleg că, cele 208 specii de ciuperci prezentate conțin doar informațiile "importante" din punctul de vedere al amatorului;  și nu se pierde în detalii cum ar fi forma și mărimea sporilor sau alte microelemente indisponibile „nespecialistului".
dicționarul-semnelor-graficeSemne grafice pe înțelesul tuturorDe asemenea, cele 192 de pagini ale cărții Ghidul culegătorului de ciuperci, sunt dedicate exclusiv prezentării a celor mai comune și des întâlnite specii de ciuperci din zona noastră; cartea acordând doar o singură pagină, (și asta foarte sumară și generală) introducerii; și alte 2 pagini pentru sfaturi utile („Norme privind culesul și consumul de ciuperci", precum „Unde și când se culeg ciupercile?"). Inevitabil are nevoie și de explicarea semnelor grafice, precum a termenilor de specialitate folosiți, pe care le condensează în alte 2 pagini, iar restul rămân exlusiv pentru prezentarea speciilor de ciuperci. Aș concluziona prin faptul că practic nu are nici un element care să plictisească cititorul amator.
fisa-descriptivaFișă descriptivăSpeciile prezentate vin grupate în trei mari categorii: ciuperci cu suprafața fertilă lamelară, tubulară și altele. Iar fișele individuale de descriere ale acestora impresionează și ele; nu atât prin multitudinea de informații oferite ci prin modul simplu și ușor de înțeles ale acestora. Fiecare astfel de fișă prezentând imaginea ciupercii pe câte o jumătate de pagină și de calitate ireproșabilă, iar pe cealaltă jumătate de pagină fiind descrisă ciuperca, atât prin text cât și elemente grafice. Sunt prezentate pe scurt macroelementele fiecărei specii, într-un limbaj ușor de înteles și de către omul de rând, de asemenea sunt  menționate și speciile asemănătoare de ciuperci, cu trimiteri la descrierile acestora ușor de urmărit.
liniar-pe-copertaLiniar pe versoul coperțiiLa toate surprizele plăcute oferite de această carte și prezentate mai sus; aș mai adăuga încă una deloc de neglijat. Pe coperta din spate al cărții, se găsește imprimat un mic liniar, care ajută la măsurarea la fața locului a dimensiuni ciupercilor, ajutând la mai rapida determinare a speciilor necunoscute și eliminând astfel necesitatea de a căra cu noi un instrument de măsură sau a ne raporta la diverse obiecte. Ca urmare pot spune cu mâna pe inimă că este un ghid deosebit de util pentru culegătorii de ciuperci amatori și nu numai.
Totuși nu se poate ca după atâtea calități să nu amintesc și câteva puncte mai slabe ale cărții, cel puțin din punctul meu de vedere. Astfel, mi-ar fi plăcut să găsesc cartea în formatul copertat din carton rigid; precum să găsesc mai multe denumiri populare (vorbim totuși de specii de ciuperci comune și des întâlnite). Un alt aspect ușor deranjant este traducerea neadecvată a părții de introducere, sau cele câteva imagini în care nu se disting părțile fertile ale ciuperci.

Și nu în ultimul rând; v-am amintit cumva că nici Editura Casa nu se situează mai prejos decât cartea? În zilele noastre când totul se rezumă doar la bani și profitabilitate, am fost impresionat să descopăr că această editură este orientată exclusiv către ceea ce înseamnă hobby și pasiune. La ei găsești doar cărți practice și atractive amatorilor; cărți la marginea profesionismului, dar care nu cad în partea cealaltă de a fi considerate pur profesioniste și „plictisitor" încărcate cu detalii neimportante omului simplu. Merită să aruncați un ochi peste cărțile oferite.
 Astfel aș încheia cu o evaluare subiectivă pe niște criterii stabilite de mine:
Utilitatea cărții ★★★★★ Actualitatea informațiilor ★★★★★ Ușurința de înțelegere și utilizare a informațiilor ★★★★★ Calitatea prezentării și a imaginilor folosite ★★★★★ Formatul cărții și Calitatea hârtiei folosite ★★★★★ Extra instrumente oferite ★★★★★ Gradul de protecție împotriva uzurii ★★★★☆ Traducerea ★★★★☆ Disponibilitatea denumirilor populare ★★★☆☆
Iar dacă ar fi să dau o notă cărți, cred că merită un 9,90 cu steluță. Vă aștept în continuare să-mi spuneți și voi părerile voastre despre această carte. Dacă v-am făcut curioși, vă recomand Ghidul culegătorului de ciuperci de Locsmándi Csaba și Vasas Gizella, care se poate comanda la EdituraCasa.ro și actualmente se bucură de o reducere din partea editurii (20.44 RON); iar dacă încă nu aveți această carte dar vă jucați cu idea achiziționării acesteia, cred că este momentul oportun să profitați de această ocazie. Cu toții merităm câte un cadou din când în când, nu?!...
07. Cuvinte încrucișate 1 - Sep 17, 2016 6:43:00 PM
CrosswordsCrosswordsL-a rugămintea unui amic, testez și vă prezint posibilitatea inserării unui rebus interactiv în articolele de blog. Chiar dacă rebusul este la nivel de începător, sper să vă placă. Iar dacă vă place, voi incerca să vă mai prezint și altele pe viitor. Distracție plăcută pentru dezlegare.


/* Hack to hide a nested Quicktime player from IE, which can't handle it. */ * html object.MediaPlayerNotForIE { display: none; } body{ font-family: Geneva,Arial,sans-serif; background-color: #C0C0C0; color: #000000; margin-right: 5%; margin-left: 5%; font-size: small; } p{ text-align: left; margin: 0px; font-size: 100%; } table,div,span,td{ font-size: 100%; color: #000000; } div.Titles{ padding: 0.5em;; text-align: center; color: #ff7800; } button{ font-family: Geneva,Arial,sans-serif; font-size: 100%; display: inline; } .ExerciseTitle{ font-size: 140%; color: #ff7800; } .ExerciseSubtitle{ font-size: 120%; color: #ff7800; } div.StdDiv{ background-color: #FFCC99; text-align: center; font-size: 100%; color: #000000; padding: 0.5em; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 1px; border-color: #000000; margin-bottom: 1px; } /* EndCorePageCSS */ .RTLText{ text-align: right; font-size: 150%; direction: rtl; font-family: "Simplified Arabic", "Traditional Arabic", "Times New Roman", Geneva,Arial,sans-serif; } .CentredRTLText{ text-align: center; font-size: 150%; direction: rtl; font-family: "Simplified Arabic", "Traditional Arabic", "Times New Roman", Geneva,Arial,sans-serif; } button p.RTLText{ text-align: center; } .RTLGapBox{ text-align: right; font-size: 150%; direction: rtl; font-family: "Times New Roman", Geneva,Arial,sans-serif; } .Guess{ font-weight: bold; } .CorrectAnswer{ font-weight: bold; } div#Timer{ padding: 0.25em; margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center; color: #ff7800; } span#TimerText{ padding: 0.25em; border-width: 1px; border-style: solid; font-weight: bold; display: none; color: #ff7800; } span.Instructions{ } div.ExerciseText{ } .FeedbackText, .FeedbackText span.CorrectAnswer, .FeedbackText span.Guess, .FeedbackText span.Answer{ color: #ff7800; } .LeftItem{ font-size: 100%; color: #000000; text-align: left; } .RightItem{ font-weight: bold; font-size: 100%; color: #000000; } span.CorrectMark{ } input, textarea{ font-family: Geneva,Arial,sans-serif; font-size: 120%; } select{ font-size: 100%; } div.Feedback { background-color: #C0C0C0; left: 33%; width: 34%; top: 33%; z-index: 1; border-style: solid; border-width: 1px; padding: 5px; text-align: center; color: #ff7800; position: absolute; display: none; font-size: 100%; } div.ExerciseDiv{ color: #000000; } /* JMatch flashcard styles */ table.FlashcardTable{ background-color: transparent; color: #000000; border-color: #000000; margin-left: 5%; margin-right: 5%; margin-top: 2em; margin-bottom: 2em; width: 90%; position: relative; text-align: center; padding: 0px; } table.FlashcardTable tr{ border-style: none; margin: 0px; padding: 0px; background-color: #FFCC99; } table.FlashcardTable td.Showing{ font-size: 140%; text-align: center; width: 50%; display: table-cell; padding: 2em; margin: 0px; border-style: solid; border-width: 1px; color: #000000; background-color: #FFCC99; } table.FlashcardTable td.Hidden{ display: none; } /* JMix styles */ div#SegmentDiv{ margin-top: 2em; margin-bottom: 2em; text-align: center; } a.ExSegment{ font-size: 120%; font-weight: bold; text-decoration: none; color: #000000; } span.RemainingWordList{ font-style: italic; } div.DropLine { position: absolute; text-align: center; border-bottom-style: solid; border-bottom-width: 1px; border-bottom-color: #ff7800; width: 80%; } /* JCloze styles */ .ClozeWordList{ text-align: center; font-weight: bold; } div.ClozeBody{ text-align: left; margin-top: 2em; margin-bottom: 2em; line-height: 2.0 } span.GapSpan{ font-weight: bold; } /* JCross styles */ table.CrosswordGrid{ margin: auto auto 1em auto; border-collapse: collapse; padding: 0px; background-color: #000000; } table.CrosswordGrid tbody tr td{ width: 1.5em; height: 1.5em; text-align: center; vertical-align: middle; font-size: 140%; padding: 1px; margin: 0px; border-style: solid; border-width: 1px; border-color: #000000; color: #000000; } table.CrosswordGrid span{ color: #000000; } table.CrosswordGrid td.BlankCell{ background-color: #000000; color: #000000; } table.CrosswordGrid td.LetterOnlyCell{ text-align: center; vertical-align: middle; background-color: #ffffff; color: #000000; font-weight: bold; } table.CrosswordGrid td.NumLetterCell{ text-align: left; vertical-align: top; background-color: #ffffff; color: #000000; padding: 1px; font-weight: bold; } .NumLetterCellText{ cursor: pointer; color: #000000; } .GridNum{ vertical-align: super; font-size: 66%; font-weight: bold; text-decoration: none; color: #000000; } .GridNum:hover, .GridNum:visited{ color: #000000; } table#Clues{ margin: auto; vertical-align: top; } table#Clues td{ vertical-align: top; } table.ClueList{ margin: auto; } td.ClueNum{ text-align: right; font-weight: bold; vertical-align: top; } td.Clue{ text-align: left; } div#ClueEntry{ text-align: left; margin-bottom: 1em; } /* Keypad styles */ div.Keypad{ text-align: center; display: none; /* initially hidden, shown if needed */ margin-bottom: 0.5em; } div.Keypad button{ font-family: Geneva,Arial,sans-serif; font-size: 120%; background-color: #ffffff; color: #000000; width: 2em; } /* JQuiz styles */ div.QuestionNavigation{ text-align: center; } .QNum{ margin: 0em 1em 0.5em 1em; font-weight: bold; vertical-align: middle; } textarea{ font-family: Geneva,Arial,sans-serif; } .QuestionText{ text-align: left; margin: 0px; font-size: 100%; } .Answer{ font-size: 120%; letter-spacing: 0.1em; } .PartialAnswer{ font-size: 120%; letter-spacing: 0.1em; color: #ff7800; } .Highlight{ color: #000000; background-color: #ffff00; font-weight: bold; font-size: 120%; } ol.QuizQuestions{ text-align: left; list-style-type: none; } li.QuizQuestion{ padding: 1em; border-style: solid; border-width: 0px 0px 1px 0px; } ol.MCAnswers{ text-align: left; list-style-type: upper-alpha; padding: 1em; } ol.MCAnswers li{ margin-bottom: 1em; } ol.MSelAnswers{ text-align: left; list-style-type: lower-alpha; padding: 1em; } div.ShortAnswer{ padding: 1em; } .FuncButton { text-align: center; border-style: solid; border-left-color: #ffe5cc; border-top-color: #ffe5cc; border-right-color: #7f664c; border-bottom-color: #7f664c; color: #000000; background-color: #FFCC99; border-width: 2px; padding: 3px 6px 3px 6px; cursor: pointer; } .FuncButtonUp { color: #FFCC99; text-align: center; border-style: solid; border-left-color: #ffe5cc; border-top-color: #ffe5cc; border-right-color: #7f664c; border-bottom-color: #7f664c; background-color: #000000; color: #FFCC99; border-width: 2px; padding: 3px 6px 3px 6px; cursor: pointer; } .FuncButtonDown { color: #FFCC99; text-align: center; border-style: solid; border-left-color: #7f664c; border-top-color: #7f664c; border-right-color: #ffe5cc; border-bottom-color: #ffe5cc; background-color: #000000; color: #FFCC99; border-width: 2px; padding: 3px 6px 3px 6px; cursor: pointer; } /*BeginNavBarStyle*/ div.NavButtonBar{ background-color: #007800; text-align: center; margin: 2px 0px 2px 0px; clear: both; font-size: 100%; } .NavButton { border-style: solid; border-left-color: #7fbb7f; border-top-color: #7fbb7f; border-right-color: #003c00; border-bottom-color: #003c00; background-color: #007800; color: #ffffff; border-width: 2px; cursor: pointer; } .NavButtonUp { border-style: solid; border-left-color: #7fbb7f; border-top-color: #7fbb7f; border-right-color: #003c00; border-bottom-color: #003c00; color: #007800; background-color: #ffffff; border-width: 2px; cursor: pointer; } .NavButtonDown { border-style: solid; border-left-color: #003c00; border-top-color: #003c00; border-right-color: #7fbb7f; border-bottom-color: #7fbb7f; color: #007800; background-color: #ffffff; border-width: 2px; cursor: pointer; } /*EndNavBarStyle*/ a{ color: #0000FF; } a:visited{ color: #0000CC; } a:hover{ color: #0000FF; } div.CardStyle { position: absolute; font-family: Geneva,Arial,sans-serif; font-size: 100%; padding: 5px; border-style: solid; border-width: 1px; color: #000000; background-color: #FFCC99; left: -50px; top: -50px; overflow: visible; } .rtl{ text-align: right; font-size: 140%; } // //]]> Ciupercărești, pe ici colo Selectează câmpul în care vrei să-ți introduci răspunsul, completează câmpul gol cu răspunsul corect și apasă "Enter" pentru a-l transfera în rebus. Completează toate răspunsurile și apoi apasă butonul "Verifică" pentru a te verifica. 1   2   3   4    5   6    7   8   9       10    11     12      13        14        15    16      17     18       19   20       21           22       23    24            25     26    27    28   29              Verifică  Orizontală: 1. Partea superioara a ciupercii.7. Suceava, abreviere auto.9. Teren necultivat folosit pentru pasunat.10. Codul Standard American pentru Schimbul de Informatii, abreviere.12. Palarie intr-un picior, ghici ___, ce-i?14. Boala a ficatului.15. Forma alungita, eliptica.17. Unitate de masura pentru teren.18. Manatarci, ciuperci cu palaria bruna, pori si piciorul gros.19. A incetiniritmul unor actiuni.21. Insecta diptera ce inteapa vitele.22. Anotimp friguros.23. Nomad.25. Olt, abreviere auto.26. Cu care nu este de acord.29. Ciuperci. Verticală: 1. Sustine aparatul fructifer al ciupercii.2. Prieten.3. Canta pe la nunti.4. Zgrunturozitatea unei suprafete.5. Din nou.6. Insotire, pazire.7. Leaga doua substantive echivalente.8. Vioara.11. Icre negre preparate prin sarare.13. Erbiu, chimie.16. A se gasi din belsug.20. Leaganul vietii.22. Sarcinile electrice negative ale atomilor.23. Forma geometrica cu laturile egale.24. Ai mei, ai tai, ai ___.27. Germaniu, chimie.28. Titaniu, chimie.  OK 
08. Fotografierea ciupercilor - Jun 23, 2016 6:01:00 AM
mushroom_gills_with_mirrorFolosirea oglinzii by András MálnásiDeseori întâlnim ciuperci pe care nu le cunoaștem și curiozitatea ne împinge pentru a face tot posibilul în sensul de a le identifica. Iar cum păstrarea lor, indiferent de metodă, va duce inevitabil la alterarea caracteristicilor fizice ale ciupercii (mai ales coloristice), una dintre cele mai bune metode de păstrare ale acestora este fotografierea.
Aparatele de fotografiat din zilele noastre sunt tot mai performante, redând culorile tot mai fidel și cu detalii tot mai clare...așadar nu ne rămâne decât să declanșăm capturarea imaginii. Și totuși, ori de câte ori am ocazia, atrag atenția asupra protejării speciilor de ciuperci rare... iar dacă vă întrebați cum facem să le putem fotografia fără să le culegem/atingem; și cu partea inferioară a pălăriei acestora. Nimic mai simplu. Folosiți o oglinjoară de buzunar ca și în imaginea de mai sus; (femeile au mai tot timpul asupra lor așa ceva, dar aceasta n-ar trebui să lipsească nici din trusa "ciupercarului").
mushroom_skirtmushroom dress by Edgar ArtisȘi pentru că frumosul ne încântă în totdeauna, aș încheia prin a vă prezenta o o capodoperă a lui Edgar Artis, care m-a lăsat fără cuvinte. Sper să vă placă și vouă (pe linkul de mai sus, găsiți și alte schițe ale aceluiași artist).
09. Gheba de stejar (Gymnopus fusipes) 2. - Jun 10, 2016 11:30:00 AM
gymnopus_fusipesGymnopsu fusipes by Ica FedorOfff, ce-mi place "facebook"-ul... reteaua de socializare unde te faci "popular" peste noapte și în schimb nu trebuie să faci nimic altceva decât să publici o poză (cu ce vrei tu, chiar nu contează). Și de ce folosesc ghilimelele? Pentru că e tocmai invers. Urăsc superficialitatea de pe facebook. Haideți să v-o dovedesc:
În articolul precedent vă povesteam despre mirosul ciupercilor: un articol care a ieșit mai voluminos decât oricare altul scris pe acest blog până acuma. Bun, și acum haideți să ne uităm în culise și să analizăm datele disponibile. Articolul respectiv a acumulat pe facebook, nu mai puțin de 1500 de accesări, vizualizări. Însă Google pentru a contoriza accesarea unei pagini ia în calcul ca vizitatoul să stea pe pagina respectivă minim 30 de secunde. Astfel bazat pe cifrele furnizate de Google; articolul respectiv a fost vizualizat doar de 67 ori. Întrebarea care îmi bate cui în cap este că diferenta de1400 de persoane care au vizualizat articolul conform facebook, au reusit sa-l citească sub acest interval de 30 de secunde? Sau e vorba doar de superficialitatea de a da un "like" fugitiv pe facebook și a trece mai departe?
Iar dacă tot suntem doar în "trecere", azi v-aș reaminit despre Gheba de stejar (Gymnopus fusipes), ciupercă despre care v-am mai povestit; și m-aș opri la un singur aspect al său: Comestibilitatea. Unii spun  că această ciupercă ar fi comestibilă, alții îi contrazic, atrăgând atenția asupra efectului foarte puternic laxativ al ciupercii. Care este realitatea? Foarte simplu, toată lumea are dreptate.
Pentru a evita "intoxicația" cu efect atât de neplăcut, trebuie să culegem doar exemplarele tinere, sănătoase. Cum aflăm dacă deja sunt toxice, trecute? În poza atașată ne sunt prezentate două exemplare ale aceleași Ghebe de stejar. Cea din stânga este una tânără, sănătoasă, potrivită consumului. Pe când cea din dreapta este una deja bătrână, afectată de o bacterie; bacterie care provoacă intoxicația mai sus amintită. Prezența bacteriei se poate identifica foarte ușor prin prezența petelor maronii pe lamele ciupercii.
În concluzie, să culegem doar exemplarele curate, tinere și sănătoase. Spor la cules.
10. Chimia mirosului la ciuperci - Jun 7, 2016 8:53:00 AM
smellingCum mirosim?!...La un moment dat vă povesteam despre gustul ciupercilor. Azi a venit rândul să vă povestesc câte ceva despre mirosuri. Însă înainte de a intra în subiect, acesta necesită o mică introducere pentru o mai bună înțelegere a acesteia. În sensul clasic dispunem de 5 simțuri de bază: gustativ, olfactiv, auditiv, vizual și tactil. Modernismul însă lărgește această plajă și spune că am avea mult mai multe simțuri, printre care: propriocepţia, echilibriocepţia, termocepţia, nocicepţia, cronocepţia, precum altele mai mult sau mai puțin bine conturate.

Simțul olfactiv este unul dintre cele mai importante simțuri ale noastre, deoarece dacă simțul gustativ poate discerne doar 4 gusturi de bază, cum ar fi:  dulce, sărat, amar și acru; atunci cum explicăm aroma diferită a diferitelor specii de ciuperci? Păi e simplu. Gustul diferit a diferitelor specii de ciuperci este dat în mare parte (70-75%) de mirosul acestora (da, "mâncăm" și mirosuri). Deoarece față de simțul gustativ, cel olfactiv poate discerne de la individ la individ, între 4,000-10,000 de mirosuri diferite. Această plajă de mirosuri este mult prea largă și cum ea diferă foarte mult de la individ la individ, pentru a putea defini mirosurile, avem nevoie să fixăm niște praguri pe care majoritatea (70%) le putem sesiza. Astfel ne vom baza în totdeauna pe părerea majorității (care poate sau nu, să difere de părerea noastră... și asta nu trebuie să fie cu supărare).
Bun; dar până la urmă ce este mirosul? Este interpretarea creierului a reacției dintre moleculelor unei substanțe (substanțelor aromatice, în cazul de față ale ciupercii) cu celulele specializate ale nasului (cili) și pe care o vom traduce prin senzația de miros. Revenind insă la pragul mai sus amintit, aceasta nu se rezumă în mod direct la concentrația acestor substanțelor aromatice din mediu (ppm -părți per milion), ca atare nu putem spune că cu cât concentrația este mai mare, sanșele de a-i simții mirosul cresc. deoarece avem nenumărate exemple prin care se arată că odată cu creșterea concrentrației, mirosul este perceput altfel: cumarina în concentrația mare are un miros ca de piele, în concentrație medie are miros de fân, iar in concentrație mică are miros de crin. Uleiul de trandafiri în concetrație mare are un miros neplăcut, însă diluat suficient va prezenta un miros plăcut...
În cazul ciupercilor, de cele mai multe ori mirosul este definit ca "miros plăcut de ciupercă". Însă ce este acest "miros de ciupercă"? Încă din 1936, japonezii au descoperit că substanța răspunzătoare pentru acest miros de ciupercă este 1-octanol-3-ol -ul, pe care l-au denumit si alcool de "matsu-take". De atunci această substanță a fost identificată în marea majoritate a ciupercilor precum și în foarte multe plante, ba chiar mai mult, un derivat al acestei substanțe este prezent chiar și în lapte... Totodată s-a mai observat că mediul de dezvoltare influențează foarte mult concentrația acestei substanțe și implicit aroma ciupercii. Astfel, Champignionul de cultură (Agaricus bitorquis) din flora spontană are un conținut de circa 18 ppm pe când cel din cultură conține doar circa 3 ppm de 1-octanol-3-ol. Factorul geografic joacă și el un rol important, astfel hribii culeși în Polonia au un conținut de 82% substanțe aromatice, pe când cele din Finlanda doar 49%.
1-octanol-3-ol-ul nu este singur răspunzător pentru mirosul ciupercilor, însă joacă rolul cel mai important printre substanțele aromatice ale ciupercilor. Diferite specii vor avea concentrații diferite de 1-octanol-3-ol, astfel, la Gălbiori (Cantharellus cibarius) vom întâlni o concentrație de circa 66%, la Hribi (Boletus edulis) 49% pe când la Champignionul de cultură (Agaricus bitorquis) 33%. Conservarea ciupercilor, tratamentul termic... influențează și el mirosul ciupercilor. Cu toate astea putem spune că ciupercile, în medie prezintă un conținut de 5-15 ppm de substanțe aromatice și analiza statistică a peste 400 de specii de ciuperci ne arată că mirosurile cel mai des întâlnite sunt: făinos, de ridiche și anason.
În cazul ciupercilor, mirosul joacă un rol foarte important, deoarece foarte multe ciuperci se bazează pe aceasta în atragerea însectelor, micilor rozătoare... care vor ajuta în dispersia sporilor și perpetuarea speciei. Dacă în cazul florilor întâlnim foarte multe flori fără miros, în cazul ciupercilor vom întâlni foarte puține fără nici un miros sesizabil. Iar vorbind de mirosul sesizabil și condițiile care le influențează, nu în ultimul rând vârsta ciupercii joacă un rol esențial. Nu de puține ori am întâlnit în descrierile diferitelor specii, că la capitolul miros, aceasta să fie descrisă în mod diferit de autori diferiți și în funcție de stadiu ciupercii sau subiectivismul celui care a descri-o. Astfel dacă luăm de exemplu Buretele viperei (Amanita phalloides), vom întâlni descrieri ca: "în stadiu tânăr e descris a avea un miros foarte slab sau chiar deloc, precum odată cu vârsta va deveni dulceag, sau chiar respingător:, "dulceag, de la miere până la respingător, ca de ammoniac", "dulceag și se amplifică după culegere", "miros specific, care seamănă oarecum a cartofi cruzi". Deci ce miros are Buretele viperei?
În zilele noastre, pe lângă 1-octanol-3-ol; se cunosc peste 500 de alte substanțe aromatice care definesc mirosul particular al diferitelor specii de ciuperci; și inevitabil apare și întrebarea dacă nu putem recunoaște ciupercile toxice după miros. Nu sigur că nu putem, deoarece în ttodeauna avem și excepții, însă pe baza datelor statistice s-a observat că în general (și subliniez că în general și nu în totdeauna) ciupercile cu miros de anason, mărar, migdale, fructe sunt în general comestibile. Deasemenea, ciupercile cu miros neplăcut sunt în general necomestibile. Mirosul de ceapă sau usturoi este specific ciupercilor folosite pentru condimentare... Însă repet, acestea nu pot fi luate ca și repere sigure și exclusive pe baza cărora stabilim comestibilitatea unei ciuperci.
În continuare am să vă prezint câteva mirosuri  specifice și speciile de ciuperci cărora le sunt asociate; pentru a vă face și voi o idee, despre paleta foarte variată odoristică din lumea ciupercilor; iar dacă îmi va scăpa vreuna, să-mi fie cu iertare: 

Amoniac - invariabil ciupercile cu miros de amoniac sunt necomestibile datorită simplului motiv că "dacă odoristic e respingător, de ce să-l mai și mănânc". Printre ciupercile cu miros definit de amoniac v-aș aminti Lepiota erminea, Entoloma rhodopolium și Mycena leptocephala.
Anason - ciuperca cu mirosul cel mai pronunțat de anason este Clitocybe odora, folosit în stare uscată în primul rând pentru condimentare, la mâncăruri cu pește, supe, paste sau chiar înghețată. Alte ciuperci cu miros de anason sunt: Agaricus augustus, Agaricus abrutibulbus, Agarisuc albolutescens, Agaricus subrufescens, Hydnellum suaveolens, Trametes sauveolens ...
Caisă - printre ciupercile cu miros plăcut de caisă se numără delicatesa tuturor: Gălbiorii (Cantharellus cibarius) care se pretează a fi conservate după orice metodă. Alte specii cu miros de caise sunt Polyporus alveolaris, Russula claroflava, Hypsizygus tessellatus.Această aromă ca e caisă se datorează benzaldehidelor și fenil-acetildehidelor prezente în ciupercă.
Cartof - cu un miros specific de cartofi cruzi, se prezintă ciupercile Amanita citrina, Amanita magnivelaris, Amanita porphyria, Cortinarius limonius, Gymnopilus liquiritiae, Trocholoma vernaticum ...

Castravete - specii cu miros de castravete sunt Macrocystidia cucumis, Cortinarius cucumeris, Phaeocollybia ammiratii, Tricholoma fracticum, Tricholoma vernaticum, Polyporus squamosus.
Clor - sau derivate ale clorului, înălbitor ... deasemeni ciupercile care miros de cloruri sunt invariabil necomestibile, printre ele mai reprezentative sunt Amanita onusta, Disciotis venosa, Mycena capillaripes. 

Cocos - ciuperca comestibilă Lactarius glyciosmuse foarte ușor de recunoscut datorită mirosului său specific ce imită nuca de cocos.

Curry - specie Lactarius  camphoratus odată cu vârsta va dobândii un miros de curyy, care sub tratament termic se va amplifica și mai mult. Se poate folosi pentru condimentare.

Fasole - ciuperca Ramaria flavigelatinosa se spune că ar avea miros de fasole verde.

Făină - mirosul făinos este alt miros des întâlnit în lumea ciupercilor, printre speciile ce prezintă acest miros aș enumrera Agrocybe sororia, Amanita vittadinii, Clitocybe rivulosa, Clitopilus prunulus. Precum foarte multe specii de ntomola sau Tricholoma vor prezenta miros făinos.
Fenol (carbid) - fiind un miros neplăcut, nici ciupercile care le posedă nu se numără printre cele favorite a fi consumate. Dintre ele putem aminti că posedă acet miros: Agaricus xanthodermus, Agaricus placomyces, Agaricus hondensis, Hygrophorus lucorum.
Gudron (smoală) - aici putem aminti speciile Coprinus narcoticus, Tricholoma sulphureum.

Iasomie - majoritatea speciilor de Inocybe, odată cu înaintarea în vârstă, își schimbă mirosul inițial de spermă într-unul (mai plăcut) de iasonmie.
Iod - Mycena arcangeliana, după colectare, dacă este ținută într-un recipient închis, în foate scurt timp va emana un miros foarte pătrunzător ca de iod.

Iris -  specific mirosului florii de iris este ciuperca comestibilă Clitocybe irina, al cărui nume indică în sine acestă caracterisitică a ciupercii.

Miere -  despre ciuperca comestibilă Russula melliolen se spune că în stadiul tânăr nu prezintă nici un miros, însă după deshidratare va dobândi un miros specific ca de miere.

Migdale -despre Buretele de rouă (Marasmius oreades) Philips spune că ar avea un miros ce se aseamănă cu migdalele. Deasemeni se spune că ar prezenta miros de migdale și speciile Agaricus smithii, Agaricus osecanus, Agaricus lanipes, Hygrophorus agathosmus; iar acest miros s-ar datora acidului cianhidric prezent în ciupercă.
Mușcate - cu miros specific de mușcate sunt speciile Russula pelargonia și Cortinarius alnetorum. La cel din urmă, mirosul e cu atât mai simțitor cât lamele acesteia sunt zdobite printre degete.

Pepene verde - Polyporus squamosus este o ciupercă de primăvară-vară timpurie, comestibilă cât este tânără și cu o aromă aparte. Însă nici mirosul nu unul clasic, sunt care susțin cî ar avea un miros făinos, dar majoritate susțin că mirosul acestei ciuperci seamănă cu mirosul cojii de pepene verde.

Pere - ciuperca Inocybe pyriodora, cum îi menționează și numele, emană un miros care ne amintește de mirosul perelor. Aceași substanță care îi conferă acest miros, a fost identificată și în specia Lentinus lepideus, dar în concentrație mult mai neînsemnată.

Pește - din punctul meu de vedere mirosul de pește este universal, dar cu toate astea mirosurile sunt diferențiate, sunt care spun că mirosul de hering de exemplu este cu totul specific ... printre ciupercile cu miros specific de hering aș aminti Russula violeipes, Russula delica, iar cu miros de "pește", speciile Thelephora penicillata, Lactarius volemus, Amanita protecta. Acest miros se datorează conținutului lor de trimetilamină, care în urma tratamentului termic se descompune și mirosul de pește va dispărea.

Pestilențial - printre ciupercile cu miros neplăcut, chiar respingător se numără și Bozuzul (Phallus impudicus), a cărui miros se poate distinge chiar de la 15-20m. Printre substanțele răspunzătoare de acest miros, cele mai importante sunt metil-mercaptanul și hidrogenul sulfurat. Interesant de menționat este și faptul că mirosul acestei ciuperci persistă chiar și la -20 grade Clesius.

Porumb - specia Inocybe sororia, exemplarele înaintate în vârstă au un miros specific porumbului. Deasemeni Cystoderma amianthinum posedă miros de porumb verde.

Rac fiert - în stadiul înaintat, Russula xerampelina se spune că va dobândii un miros specific racului fiert.

Ridiche - mirosul de ridiche este destul de frecvent întțlnit în lumea ciupercilor. Printre specii ce prezintă acest miros putem enumera Amanita excelsa, Agrocybe cylindracea, Cortinarius gentilis, Cortinarius orellanus, Hebeloma crsutuliniforme...

Roșii -  frunzele și tulpina roșiilor au un miros puternic și specific, mai ales atunci când sunt atinse, frecate. Ciuperca Clitocybe candicans reproduce acest miros, nu neapărat neplăcut însă foarte puternic.

Șuncă stricată - specia Climacodon septentrionale deseori amintește de mirosul de șuncă stricată.

Salvie - Philips definește mirosul ciupercii Hygrophorus eburneus ca fiind puternic de salvie, care persistă mai ales pe degete.

Spermă - speciile de Inocybe, aproape invariabil, în stadiul tânăr au un miros ce se aseamănă cu sperma. Cum miroase sperma?... Se spune că florile de castan au deasemeni miros de spermă, așa că nu vă apucați de experimentări ci mirosiți florile de castan. 
Sulf - pentru specia Tricholoma sulphureum, nu doar culoarea ne amintește de sulf, ci și mirosul e similar acesteia.

Țelină - specia Leucocortinarius bulbiger, are un miros care aduce cu mirosul țelinei.

Usturoi - ciupercile cu miros de usturoi sunt în general folosite pentru condimentare, printre ele se numără Marasmius scorodonius, Marasmius alliaceus, Marasmius torquscens, dar și specii mult mai celebre cum ar fi Tuber magnatum, Tuber aestivum.

Varză stricată - specia Phyllotopsis nidulans posedă un miros neplăcut ca de varză stricată
În încheiere v-aș mai aminti încă odată, că mirosurile sunt datorate unor substanțe aromatice bine definite, iar cei care vor să se adâncească mai mult în compoziția chimică a mirosilor specifice ciupercilor, precum care compus ce senzație ne trezește, Informații mai complete cu caracter mult mai științific (chimic) v-a putea găsi pe pagina celor de la The Good Scent Company. Aceași pagină va face referire și la gustul ciupercilor, bazat pe aceleași componente chimice. Vă doresc lecturare plăcută.
11. Putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea) - May 24, 2016 11:33:00 AM
botrytis_cinereaBotrytis cinerea by Ron JacksonO ciupercă prezentă peste tot în jurul nostru, dar de cele mai multe ori ignorată este macrovirusul Botrytis cinerea; cunoscută în popor ca și Putregaiul cenușiu. Și pe cât de "fioros" iar părea denumirea, pe atât de apreciat este în unele cazuri. De ce spun asta? Păi să le luăm în ordine. În primul rând este considerată o boală a plantelor și poate face adevărate ravagii în diferitele culturi dacă nu i se acordă atenția cuvenită;...

deoarece apare în zile ploioase prelungite; în condiții de umiditate excesivă; în zone în care aerisirea nu este foarte bună sau chiar lipsește... Boala se instalează cu ușurință acolo unde întâlneşte orice formă de ţesut afectat de îngheţ, boli, paraziţi sau daune mecanice...
botrytis_cinereaBotrytis cinerea by P. R. BristowBoala nu este pretențioasă, atacă aproape orice plantă: zmeură, mure, căpșuni, roșii, castraveți, dovleac, trandafiri, mrocovi, cartofi, vița de vie, etc ... Iar până în prezent sunt confirmate peste 240 de soiuri de plante afectate de Putregaiul cenușiu; iernează cu ușurință pe plante și resturi vegetale aflate în descompunere; poate produce pagube imense dacă nu e tratată la timp... și totuși controlul chimic este rareori justificat și utilizat în combaterea sa.
Dar ajunge cu ""latura întunecată" a ciupercii și să îi analizăm și partea apreciată. Nu întâmplător, printre plantele enumerate a fi afectate de această ciupercă, am amintit vița de vie abia la urmă, deși ar fi trebuit să încep cu ea. Și de ce revin asupra sa?
Fiindcă vinul este o băutură ... (despre care nu vă pot vorbi doar in două cuvinte, așa că nu o voi vorbi defel). Ce anume face ciuperca viței de vie? Fără atenția cuvenită, cam ceea ce am descris și mai sus... duce la pagube, ce pot fi imense. Dar dacă este atent "monitorizată", poate înnobila vinul. Cum? Păi e simplu. Vița de vie afectată; expusă la căldura soarelui și o aerisire bună, face ca ciuperca să nu se hrănească cu umiditatea din mediul înconjurător, ci să deshidrateze boabele de struguri, asta ducând la mărirea concentrației de zaharuri, minerale ... din struguri. Care în final vor rezulta printr-un vin mai dulce și de calitate superioară.
botrytis_cinereaAdd caption by TomÎn prezent există multe podgorii de renume, care recurg la această metodă de a crește calitatea vinului produs, iar printre ele aș putea aminti podgorii cu renume Tokaji, Cotnari, Sauternes. Însă  această înnobilare a vinului nu este atât de simplă. Strugurii afectați își cresc conținutul de zahăr, în schimb ciupercă are și un puternic efect antifungal; astfel ea atacând drojdia... iar fermentația vinului va fi un proces mult mai indelungat și anevoios; care trebuie controlat foarte atent... (dar astea sunt deja secretele vinului și nu aparțin de tematica mea, las pe alții să completeze).
Utilizarea ciupercii în industria vinului, nu are o istorie foarte bine documentată, fiecare țară își are propriile povești legate de acesta. Dar probabil cea mai interesantă este varianta nemților, care spune că prin 1775 țăranii din regiunea Rheingau au tot așteptat mesagerul moșierului care trebuia să anunțe începerea culesului; mesager care a întârziat să apară și astfel culesul strugurilor s-a amânat cu circa 3 săptămâni, timp în care ciuperca a atacat strugurii iar recolta a fost considerată compromisă. În acel an strugurii au fost lăsați țăranilor... iar aceștia au obținut în acel an un vin foarte dulce și bun. Apoi în anii ce au urmat a început "cultura" acestui tip de vin...
botrytis_cinereaBotrytis cinerea by RasbakIstoric însă această legendă nu e și cea mai veche. Există scrieri care atestă că în Ungaria, Laczkó Máté Szepsi în anul 1630 înregistra deja o marcă de vin obținută din struguri afectați de această ciupercă. Ba chiar mai mult alte scrieri menționează că tot în Ungaria, această practică era deja cunoscută în anul 1576. Nu cunosc istoria Grasei de Cotnari, dar sunt convins că nici pe la noi nu e o practică recentă și avem și noi legendele noastre legate de utilizarea ciupercii în cultura vinului.
Astea fiind zise, mă simt obligat să vă povestesc puțin și despre combaterea ciupercii. Prevenirea e simplă. culturile trebuie rărite suficient pentru a permire earisirea până la nivelul solului, iar irigarea să nu fie în exces. Pentru combatere avem produse chimice foarte multe la îndemână, însă în era în care premărim tot ceea ce este "Green", "Eco", "Bio"...aceste metode îmi par neinteresante; și de aceea v-aș aminte câteva metode mai puțin ortodoxe.Laptele de vacă, în suspensie apoasă de 40%, pe lângă efectul puternic antifungal, este și îngrășământ natural în special pentru roșii care în perioada fructificării au nevoie de Ca (conținut de lapte).Bicarbonatul de sodiu alimentar; 1 lingură la 1 litru apă, va crește nivelul PH-ului, astfel creând un mediu inospitalier ciupercii.Ciuperca este duplicitară nu doar prin caracterul său, dar și prin denumirea sa. Botrytis cinerea, pe de o parte explicat ca botrytis ce se trage din greaca veche, unde botrys (βότρυς) înseamnă struguri, iar sufixul neolatin de -itis, înseamnă boală;  în sensul de boala strugurilor. Pe de altă parte alții explică denumirea sa ca fiind derivat din latină, cu însemnătate de "struguri ca cenușa". Această denumire se explică prin faptul că ciuperca în forma anamorfă (foarma cel mai des întâlnită), își produce sporii ca o masă de conidiofore ce seamănă cu un ciorchine de strugure. Dar oricum ar fi toți cad de acord ca epitetul de cinerea, se referă la culoare gri-cenușie a masei sporilor acestei ciuperci.

Descrierea ciupercii:Regnul: FungiDiviziunea: AscomycotaClasa: Leotiomycetes Ordinul: HelotialesFamilia: SclerotiniaceaeGenul: BotrytisSpecia: cinereaSinonime: Polyactis sclerotiophila, Botryotinia fuckeliana.Specie protejată: comună.
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII











••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• Aparatul fructifer: ciuperca se poate dezvolta în două forme: una sexuată și una asexuată. Forma sexuată este foarte rar întâlnită și din acest motiv foarte puțin studiată. Forma asexuată: apare pe frunze sau tulpine plantelor sub forma unor leziuni sau pete de opărire, inițial de culoare de un verde mai închis, care apoi va trece în maroniu deschis și se va întinde. Pe fructe apare în zonele afectate de daune mecanice, boli, paraziți sau îngheț și se va manifesta sub forma unui țesut cenușiu, "pufos" care va acoperi treptat fructul. Culoarea sporilor: gri, cenușie.
Sporii: conidioforele sale sunt drepte sau sinoase, simple sau ramificate de până la 25 µm lățime, au pereții subțiri și sunt de culoare maronii spre translucide către vârf. Conidia este de 8-16 x 6-12 µm, netedă, elipsoidală, maroniu-translucidă și ea.Gustul și mirosul: fără miros sau gust specific.Distribuția: specie saprofită cu o răspândire foarte largă peste tot în lume. Fructifică din primăvară până toamna târziu si iernează pe tulpinile plantelor sau resturi vegetale aflate în descompunere. Este considerat un macrovirus polifag, care poate infecta mai mult de 240 de soiuri e plante daca condițiile climatice îi sunt satiffăcătoare: umiditate ridicată și lipsa circulației aerului. Sporii săi sunt purtați de curenții de aer, iar odată ajunși pe sol, pot rezista câțiva ani la rând așteptând condițiile favorabile dezvoltării.Comestibilitatea: necomestibilă.Specii asemănătoare:
multe alte mucegaiuri. Pentru identificare corecta a se utiliza microscopul.
12. Sphaerobolus stellatus - May 12, 2016 9:13:00 AM
Sphaerobolus_stellatusSphaerobolus stellatus by Juraj HermannSunt "ateu" dacă se poate spune așa, deoarece nu cred în superstiții; știu că totodată asta include și religia, deoarece nu poți să crezi în Dumnezeu fără să crezi și în opusul său; iar asta te reîntoarce la superstiții și misticism... e un cerc vicios greu de explicat. Cert este că eu nu cred în Casper... iar partea bună a lucrurilor este că există metode de a testa și teama de fantome a prietenilor "curajoși", (fără însă de a le sări în "spate").

Experimentul este unul foarte simplu și la îndemână. Știți că în fiecare casă, apartament, vilă ... castel; atât structura clădirii cât și mobilierul (de lemn) se "așează" de-a lungul anilor; iar aceasta se manifestă prin diferite pocnituri care se fac auzite mai ales pe timpul nopții când este liniște. Însă aceste zgomote ale nopții sunt aleatorii, nu pot fi controlate; și mai ales nu te poți baza pe ele. De aceea pentru testarea prietenilor "curajoși" putem recurge la un mic șiretlic de genul "Art Attack" (asta ca să fac și o mică paranteză citând răspunsul fiicei mele la întrebarea: "Ce vrei să fii, când vei fi mare? Ea ne răspunde invariabil: Art Attack!").
Dar să ne întoarcem la experimentul nostru. Ca să putem controla aceste "pocnituri în noapte" avem nevoie de 2 unelte: o cutie de carton (cele de pantofi sunt perfecte) și niște ciupercuțe Sphaerobolus stellatus. De ce această ciupercă? Pentru că este o adevărată "mitralieră" la propriu și la figurat; întrucât își răspândește sporii prin aruncarea acestora în "spațiul" înconjurător; dar fiind închise în cutia de carton, acestea vor lovi pereții cutiei, dând naștere unor sunete "neidentificabile" de "curajoșii" noștrii prieteni... și astfel vom putea crerea atmosfera potrivită unei case "bântuite".
Înainte de a trece la descrierea ciupercii, v-aș mai spune câteva cuvinte despre ciupercă. Nu demult v-am prezentat o ciupercă oarecum similară, Pilobolus roridus, dar totuși diferită. Ambele ciuperci folosesc aceași metodă de răspândire a sporilor și ambele au nevoie de ajutorul ierbivorelor pentru a-și începe noul ciclul de viață (pentru eliberarea sporilor, ierbivorul (acizii din stomac al acestuia) trebuie sa dizolve sacul în care se găsesc acești spori). Dar similitudinile se opresc aici. Pilobolus roridus descompune bălegarul pe când ciuperca de azi, Sphaerobolus stellatus, descompune resturi lemnoase, în speță scoarța de copac pe care o regăsim foarte frecvent sub forma de mulci în mediul urban. Așa că da, e foarte posibil să întâlniți frecvent această ciupercă dacă îi acordați atenție.
Denumire sa se explică foarte ușor, sphaerobolus  se trage din cuvintele grecești sphaer care înseamnă sferic și obolus care înseamnă a arunca, făcând referire la proprietatea ciupercii de a expulza un sac sporal sferic, iar epitetul de stellatus, termen ce se trage din latină, face referire la aspectul franjurat ca de steluță al peridiumului ciupercii, care rămâne după expulzarea sacului sporal. Pentru mai buna înțelegere a desfășurării lucrurilor, vă prezint în cele ce urmează și un mic filmuleț, sper să vă placă.

Descrierea ciupercii:Regnul: FungiDiviziunea: BasidiomycotaClasa: Agaricomycetes Ordinul: GeastralesFamilia: GeastraceaeGenul: SphaerobolusSpecia: stellatusSinonime: Carpobolus stellatus, Lycoperdon carpobolus, Sphaerobolus carpobolus, Nidularia dentata, Sphaerobolus dentatus, Sphaerobolus solen, Sphaerobolus stercorarius, Sphaerobolus tubulosusSpecie protejată: comună
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII











••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• Aparatul fructifer: inițial de formă sferică, se va deschide rapid într-o cupă franjurată de 2-3mm diametru. De obicei erupe din subtrat, dar se poate dezvolta și la suprafață, direct pe firele miceliale. Stratul exterior (peridia) este de culoare crem-ocracee și se va deschide în 5-7 petale în nuanțe portocalii. Stratul peridial interior este ușor gălbui-translucid și învăluie masa glebei formată din peridii. Peridii care la maturitate sunt aruncate departe de aparatul fructifer (chiar până la 6 metrii distanță pe plan orizontal). Un aspect interesant de menționat este caraterul fototropic al ciuperci, ceea ce înseamnă că ciuperca își va arunca peridiile în totdeauna către o sursă de lumină (directă sau reflectată). Acest fenomen de aruncare a sporilor intervine la circa 5-6 ore de când apexul ciuperci începe să se destrame, crape. Odată cu înaintarea în vârstă a ciupercii, peridia tinde să se decoloreze.Culoarea sporilor: maronie.
Sporii: 6–10 x 3.5–6 µm, elipsoidale, cu pereți subțiri, translucizi.Gustul și mirosul: nu sunt specifice.Distribuția: specie saprofită, cosmopilită pe care o întâlnim solitar, în grupuri sau colonii pe resturi vegetale sau lemnoase aflate în descompunere, tot mai frecvent pe mulciul decorativ din parcuri (uneori chiar pe bălegar). Fructifică de-a pe tot parcursul sezonul ciupercăresc, dar predomină toamna. Este o specie probabil mult mai răspândită decât am crede, deoarece datorită mărimii sale mici, de multe ori trece neobservată.Comestibilitatea: necomestibilă.Specii asemănătoare:Doar propriile surate sunt asemănătoare.
13. Testați-vă cunoștiințele 3. - Apr 1, 2016 12:04:00 PM
testTestTimpul pe care pot să-l dedic blogului îmi este tot mai puțin, așa că fără alte introduceri vă prezint testul următor.
Play Testul nr. 3 on QuizRevolution.com now!
14. Advertoriale... - Mar 18, 2016 11:28:00 AM
advertisingAdvertisingAm încercat cândva dar n-am insistat mult pe ele... cum au venit așa au și plecat (nu-mi mai expun motivele)... însă azi, nu pot să nu le recunosc puterea. Stau în fața a nenumărate decizii pentru următorii 2-3 ani și inevitabil ajung să caut păreri... atât pe la prieteni, meșteri, cunoscuți care au mai trecut prin așa ceva... cât și pe internet. Iar internetul inevitabil mă redirecționează către blogosferă.
Dacă în trecut am arătat cu degetul către "cutărică" cum că ar scrie prea multe advertoriale, acum ajung să-i mulțumesc că la acea vreme s-a găsit cineva să-și de-a cu "pixul"și despre produsul despre care caut păreri. Și, Doamne ce bine este să afli mai multe încă dinainte de a lua orice decizie. Așa că Adela, Radu, Vienela și mulți alții... nu vă lăsați intimidați de eventualele comentarii ale celor "invidioși" și continuați treaba bună pe care o faceți; deoacere cum este și vorba veche "până la urmă, orice marfă își găsește cumpărătorul" care să o aprecieze.
15. Zbârciogul de Praga (Morchella pragensis) - Mar 15, 2016 7:52:00 AM
morchella_pragensisMorchella pragensis by Juraj HermannPentru unii a început deja; pentru alții urmează să înceapă: sezonul zbârciogilor. Ca atare nu le pot omite nici eu și vă prezint încă o specie din această familie mult apreciată, care practic deschid sezonul ciupercilor. Și fiindcă vorba lungă, sărăcia omului; voi trece direct la subiect.
Zbârciogii sunt ciuperci foarte apreciate, comestibile (conditționat) și care cresc exclusiv primăvara. Singura problemă însă legată de ele, este determinarea acestora. Conform viziunii celei mai larg răspândite există 3 tipuri de zbârciogi, (clasificați după formă) și dintre care o categorie este cea a zbârciogilor "conici"; restul fiind invariabil variații ale acestora; iar Zbârciogul de Praga, face parte indubitabil din această categorie. Unii categorisesc zbârciogii după habitat, spunând că este un element esențial... dar până la urmă toate au ceva în comun: cresc în zone deranjate de activitatea umană, în curți, grădini, straturi de flori, pe lângă alei sau chiar zone cu rumeguș... În ultima vreme însă au dominat mai ales zonele amenajate,  în care prezența "mulch"-ului (scoață decorativă) a fost dominantă. De aici și idea conform căreia aceste ciuperci considerate odinioară micorhize (simbionte), astăzi au un rol nedefinit, considerând că la un moment dat ele ar avea și rol saprofit (de descompunere).
Zbârciogul de Praga, deși actualmente limitată la zona Cehiei și foarte puțin în jurul acesteia, nu este exclus ca actualmente ea să fie cunoscută sub alte denumiri în alte zone ale lumii cum ar putea fi; în Italia M. tridentina, sau de exemplu în alte părți ar putea să fie definită sub numele de M. hortensis.; M. costa este o altă denumire uneori utilizată și foarte greu de recunoscut de către specialiști. Aceste confuzii sunt cu atât mai dese cu cât mulch-ul poate dezvolta mai multe tipuri de zbârciogi: M. esculenta,  M. vulgaris. sau alte surate de-ale lor. Dar deoarece încă nu avem analize de ADN comparative și concludente în privinșa acestora, până la clarificarea lor vom considera și noi ca toți restul, Zbârciogul de  Parag ca și o specie distinctă.
Zbârciogul de Praga (Morchella pragensis), își trage numele din cuvântul germanic morchel, cu semnificație de ciupercă; și epitetul pragensis care face trimitere la Praga și este în cinstea micologistului ceh Miroslav Smotlacha, care a descris pentru prima dată această ciupercă în 1952. Cu toate astea, zona de dezvoltare a ciupercii nu este limitată doar la teritoriul ceh, ea a fost deja raportată și din țările învecinate  Cehiei, ca atare nu e imposibil ca la un moment dat să o regăsim și pe teritoriul țării noastre... dar până își va mai extinde aria de dezvoltare o vom considera o specie protejată.
Descrierea ciupercii:Regnul: FungiDiviziunea: AscomycotaClasa: PezizomycetesOrdinul: PezizalesFamilia: MorchellaceaeGenul: MorchellaSpecia: pragensisSinonime: Morchella pterigoides.Specie protejată: protejată.
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII











••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• Pălăria: 4,0-10,0 cm înălțime și 2,0-4,0 cm diametru, țuguiată sau conic aplatizată, ovală sau ușor rotundă. Are suprafața zbârcită de niște riduri longitudinale, unite de riduri scurte transversal, neregulate şi unghiulare. Coloritul pălăriei variază între gri-murdar, maroniu sau chiar negricios. Muchiile ridurilor sunt de culoare mai deschisă iar “văile” dintre ele de culoare mai închisă, chiar negricioase. Prezintă o cavitate unicamerală ce unește pălăria cu piciorul.Culoarea sporilor: crem deschis.
Sporii: 20-24 x 12-14 µm, ellipsoidale, netede, fără picătură de ulei.Piciorul: 2,0-7,0 cm înălțime, 1,5-3,0 cm grosime, goală pe interior, de culoare albicioasă în diferite nuanțe de ocru, este brăzdat, ușor zgunțuros, fragil, cilindric sau neregulat.Carnea: lbă, subțire și fragilă.Gustul și mirosul: cu miros ca de pământ sau de ciupercă; gust plăcut, aromat.Distribuția: cu rol necunoscut în circuitul naturii, a fost presupus a fi specie micorhiză, însă studii recente au arătat și funcții saprofite, ca atare este considerată pentru moment a avea ambele roluri în diferite stadii ale dezvoltării sale. Specie timpurie care fructifică din Aprilie până în Iunie; crește prin curții, de-a lungul aleilor, pe straturi de flori sau păduri de foioase… Mai nou e tot mai frecvent întâlnit pe mulch-iul decorativ al amenajărilor din parcuri.Comestibilitatea: comestibilă, de calitate foarte bună, dar a nu se consuma în stare crudă, datorită conținutului său de hidrazină care poate cauza discomfort stomacal.Specii asemănătoare:Morchella conica, după unii micologiști, este una și aceași specie,; însă pentru certitudine este nevoie de studii  aprofundate la nivel de ADN.
16. Ciuperca de luncă (Cuphophyllus pratensis) - Feb 19, 2016 12:43:00 PM
Cuphophyllus_pratensisCuphophyllus pratensis by jan SchneiderModernizarea agriculturii (și nu numai) prezintă atât avantaje cât și dezavantaje; dar  găsimpe cât de puține avantaje (aparente), pe atât de multe dezavantaje. Producția a crescut indubutabil fată de semănatul cu mâna de odinioară, dar speciile cândva populare n-au rezistat în timp și a fost nevoie de înlocuirea lor cu altele hibride... care la urma urmei, chiar dacă sunt mai rezistente, sunt tot mai puțin hrănitoare (exemple cunoașteți și voi foarte multe: roșiile turcești fără gust...)...
Dar ce a însemnat asta din punctul de vedere al naturii. Pe lângă mai mult teren despădurit și cedat agriculturii, înseamnă în primul rând poluare (datorită utilajelor cu care se lucrează pământul) și al chimicalelo (prin diferitele ierbicide, insecticide, fungicide) folosite pentru "apărarea culturilor"; iar la urma urmei asta înseamnă dispariția a foarte multor organisme sensibile la asemenea agenți. Unde va duce asta? Într-un final, la dezechilibru ... Apicultorii ne-au atras deja atenția la ce s-ar întâmpla dacă albinele (cel mai mare și poate singurul agent de polenizare) nu ar mai poleniza culturile... Dar ce se va întâmpla dacă dispar și ciupercile care reciclează după fiecare sezon resturile vegetale? Folosind fungicide, aparent ne protejăm culturile, dar omitem faptul că distrugem specii care fac parte din sistemul reciclator al naturii...
Azi, aș dori să vă prezint o astfel de ciupercă; care aparent este o simplă ciupercă de "descompunere" a resturilor vegetale, dar care în același timp este tot mai rar întâlnită datorită sensibilității sale la factorii amintiții mai sus. Cuphophyllus pratensis încă nu a fost declarată specie protejată pe la noi, încă o putem considera chiar o specie comună, dar este în retragere tot mai mult de pe teritoriul Europei, datorită folosirii agenților chimici tot mai mult în agricultură.
De-a lungul timpului Cuphophyllus pratensis, a fost mutat, dintr-un gen în altul, deoarece este una din ciupercile din familia Hygrophoraceaelor care are pălăria cea mai puțin umedă și văscoasă. Ba din contră, am putea spune că pălăria sa este chiar uscată și oarecum fibroasă, conferindu-i în același timp caracteristica pe baza căreia se poate identifica ușor printre suratele sale. Epitetul denumirii sale pratensis, vine din latină și înseamnă a crește pe pajiște, a crește în luncă; și ne arată caracteristica principală a ciuperci,și anume că o vom întâlni doar în lunci și fânațe.
Ciupercile din familia sa, Hygrocybe, în general nu sunt considerate a fi toxice, dar asta nu ne îndreptățește nici să ne exprimăm în unanimitate de a fi comestibile toate. Majoritatea fiind de valoare culinară scăzută sau prezentând dimensiuni nesemnificative din punct de vedere culinar. Totuși, Cuphophyllus pratensis, este una dintre acele specii care este comestibilă și chiar cu valoare culinară de medie spre superioară.
tocana_de_porc_cu_ciuperciTocană de porc cu ciuperciAvând un aparat fructifer relativ cărnos și plin de "zeamă"; Cuphophyllus pratensis se pretează foarte bine la a fi prăjită în suc propriu; condimentând-o doar cu puțină sare și piper. Dar știind că doriți totuși ceva mai elaborat, am să vă prezint și cum se prepară: Tocană de porc cu ciuperca de luncă. Ingrediente: 2 linguri de ulei de arahide, 1,1kg de carne de porc slabă, tăiată bucățele, 3 cepe medii tocate grosier, 800ml apă, 600g de ciuperci de luncă, 300g țelină, tăiată în rondele a câte 5mm grosime, 120ml sos de soia, 2 linguri de făină amestecate omogen în 120ml apă, 225g  germeni de fasole, sare și piper.Modul de preparare: se încălzește uleiul într-o tigaie mare;  se adaugă carnea și se rumenește bine, după care se ia de la foc. Se pune ceapa la fiert în apă, până dă în clocot, după care se adaugă carnea rumenită și se lasă la foc mic circa 30 de minute. Acum se vor adăuga și ciupercile (și se va completa cu apă dacă a scăzut prea mult) și se mai lasă la foc mic încă circa 20 de minute, după care se adaăgă țelina, sosul de soia și soluția apoasă de făină. Se amestecă bine și se mai fierb încă 3 minute (până când se fierbe și țelina și sosul s-a îngroșat suficient). Se adaugă germenii de fasole, se acoperă și se ia de la foc. După circa 5 minute, (când se pătrund și germenii de fasole) se condimentează cu piper și sare după gust, după care se servește cu garnitură de orez. Poftă bună.
Descrierea ciupercii:
Regnul: FungiDiviziunea: BasidiomycotaClasa: Agaricomycetes Ordinul: AgaricalesFamilia: HygrophoraceaeGenul: CuphophyllusSpecia: pratensisSinonime: Agaricus pratensis, Hygrophorus pratensis, Agaricus ficoides, Agaricus vitulinus, Gymnopus pratensis, Hygrocybe pratensis, Camarophyllus pratensis, Hygrophorus luteus, Hygrocybe pallida, Hygrophorus berkeleyi, Hygrocybe berkeleyi, Camarophyllus berkeleyanus, Hygrocybe ortonii, Cuphophyllus berkeleyi, Camarophyllus berkeleyi, Hygrocybe berkeleyana, Hygrophorus ortonii.Specie protejată: comună
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII











••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• Pălăria: 3-7 cm în diametru, inițial convexă, se deschide tot mai mult până la aproape plană, cu un gurgui central lat, uneori greu de observat; cu marginile aproape întotdeauna vălurite și ridicate; cu suprafața uscată, catifelată sau usor fibroasă (cu fibre fine radiale); de culoare variabilă, portocaliu-maronie, uneori cu pete portocalii de culoare mai închise; de multe ori, odată cu vârsta se crapă pe la margini.Lamele: de la subdecurente la decurente, late, distanțate, groase, cu aspect vâscos; de nuanță  mai deschisă decât pălăria.Culoarea sporilor: albă.
Sporii: 5-7.5 x 4-5 µm, elipsoidale, ovale sau rotunde, netede, inamiloidePiciorul: 2.5-7 cm înălțime și 1-2 cm grosime, inițial este plin, dar odată cu vârsta va fi goală pe interior, cilindrică sau ușor ascuțită spre bază, cu suprafața uscată, de la netedă la ușor fibroasă, de culoare ca și lamele, mai deschisăfață de pălărie, fără inel.Carnea: groasă și fermă în pălărie, subțire în rest, albă, nu se oxidează după tăiere.Gustul și mirosul: cu miros plăcut dar fără a fi specific (unele varietăți din America prezintă un miros ca de săpun), gust plăcut dar fără a fi specific.Reacții chimice: KOH negativ pe suprafața pălăriei.Distribuția: considerată multă vreme a fi o specie de descompunere, studii recente însă au contrazis acest fapt (Lodge și colaboratorii, 2013) și au arătat relații micorrhizale cu specii de mușchi. Este o specie foarte răspândită în zonele temperate ale Pământului, dar cu diferențele că în Europa este comună zonelor deschise: lunci, pășuni; pe când în restul lumii această ciupercă apare cu precădere în păduri (foioase și rășinoase). Fructifică din primăvară până toamna târziu (Aprilie – Decembrie), însă cel mai frecvent este întâlnit toamna târziu (Noiembrie).Comestibilitatea: comestibilă, foarte bună; însă adesea e viermănoasă.Specii asemănătoare:Hygrocybe calyptriformis, pălărie se crapă invariabil, are culoare roz și e mult mai ascuțit.Hygrocybe berkeleyi, uneori considerată sinonimă, are aparet fructifer de culoare albă. Hygrophorus nemoreus, specie în micorrhiză cu stejarul și prezintă un miros caracteristic, făinos.
17. Update IV (Google Play) - Feb 11, 2016 12:34:00 PM
ciupercomaniaCiupercomania on GooglePlayStoreM-am prins iarăși cu mai multe decât pot duce... De vreo câteva luni încoace învăț și programare pentru Android, pentru că altfel simt că avansez prea încet cu această aplicație. De această dată schimbările nu sunt atât de mult la nivelul ciupercilor înregistrate cât țin mai mult de aplicația în sine. Am încercat pe cât posibil să îmbunătățesc "contactul" cu utilizatorul... Dar să parcurgem aceste modificări, împreună:

Am insistat pe corectitudinea gramaticală a meniurilor, care lăsau de dorit in versiunea precedentă (să-mi fie iertat ce mi-a scăpat și de data aceasta).Am introdus opțiunea de a instala aplicația prioritar pe SD Cardul atasat aparatului, dar asta nu înseamnă că veți regăsi aplicația neapărat pe SD Card. Sistemul Android va căuta cu precădere să instaleze aplicația pe sd card, dar dacă acesta este deja plină, va executa instalarea tot în memoria internă al aparatului. Dealtfel baza de date sau orice alte informații private vor fi stocate în continuare în memoria internă al aparatului. (Ideea este că în acest fel puteți salva câțiva mega de spațiu din memoria internă al aparatului).Am introdus un nou criteriu de filtrare, și anume: dimensiunea ciupercii, consider că este util a căuta direct printre ciupercile mărunte sau de talie mare decât în toată lista.Am adăugat opțiunea de a nu descărca toată baza de date, ci opțional puteți descărca o bază de date mai mică care cuprinde doar ciupercile care au descrieri complete (a fost una dintre opțiunile inițiale, la care mi-ați răspuns).De această dată, aplicația  se instalează cu 5 specii de ciuperci preîncărcate în baza de date, pentru a nu întâmpina dificultăți de localizare a diferitelor opțiuni și meniuri. Totodată vă dă o idee la ce să vă așteptați fără să fiți nevoiți a descărca nici o bază de date dacă nu vă place.Am adăugat o pagină nouă în care vă ofer ajutor vizual rapid în ceea ce privește părțile morfologice ale ciupercii și denumirile acestora. (va urma și un lexicon mai complet la un update viitor).Am adăugat o pagină de informare și renunțare privitoare la utilizarea informațiilor conținute de aceasta aplicație.Am adăugat acces direct din aplicație către blog, pagina de facebook, google plus, twitter si rss-ul blogului pentru a putea fi în permanentă legătură cu toate noutățile legate de "Ciupercomania".Am adăugat opțiunea de a vă putea vedea și accesa lista cu ciupercile marcate ca și favorite. (are încă unele dificultăți în ceea ce privește timpul de răspuns al acesteia, dar e funcțională).Am blocat opțiunea de a putea utiliza aplicația în modul "landscape", acum e disponibilă doar în varianta "portrait", care cred că este mult mai potrivită informațiilor prezentate.Pagina de căutare/filtrare are acum (unele dintre criterii) icoane grafice pentru ajutor; acelora care nu ar înțelege termenii utilizați; (completarea celorlalte criterii îmi mai cere câteva zile de photoshop... cândva în viitor).Am adăugat opțiunea de "back" direct din bara de meniu pe toate paginile secundare.Am schimbat icoana aplicației, este (consider) mult mai la obiect de această dată.
Neajunsuri încă nerezolvate:răspunsul lent al aplicației când aveți baza de date completă instalată.eticheta criteriilor de filtrare este încă netradusă.pe aparatele cu ecranul mic, nu se afiseaza/nu aveți aces la tot meniul disponibil (de aceea recomand aparate cu ecranul cât mai mare).Dacă mi-ar fi scăpat ceva, să-mi fie cu iertare, dar spuneti-mi oricum despre ea ca să încerc să o remediez la următorul update. Sper să vă placă mai mult această versiune... Noua versiune a aplicației o regăsiți ca și până acum, în secțiunea de Downloads a blogului. Iar absolut inedit de această dată este faptul că începând de azi, găsiți aplicația și pe Google Play Store și chiar mai mult, odată cu instalarea vă va crea și iconița de desktop (pentru cei leneși care ar fi avut probleme de localizare al aplicației până la ora actuală).

Nu vă sfiiți, comentați cât mai mult pe google play la adresa sa, deoarece cu cât adunăm mai multe comentarii, cu atât mai ușor de găsit va fi aplicația pe Google Play și ca atare va fi printre primele rezultate la căutări... deci vă invit la testare și comentarii pe Google Play.
18. Testați-vă cunoștiințele 2. - Feb 2, 2016 6:32:00 AM
test_grilaTestDeoarece am primit "plângeri" în ceea ce privește dificultatea testului anterior (care nu a fost gândit de mine), am căutat ca de această dată să îi reduc (pentru moment) atât dificultatea cât și durata acesteia. Sper ca în acest fel să poată fi mult mai accesibilă și celor care nu posedă cunoștiințe vaste micologice și să putem crește împreună; ridicând gradul de dificultate odată cu fiecare test ulterior.
Și fiindcă am primit "observații" și pe marginea faptului că nu ar fi fost un test grilă; de această dată vă pun "creionul în mână" ca să puteți răspunde instant și de a vă putea verifica răspunsurile în timp real. Iar dacă v-au plăcut aceste teste, nu vă sfiiți în a-mi spune acest "detaliu", pentru a știi cât de mult să mai insist pe această latură a paginii Ciupercomania. Să vă propun sau nu lunar câte un astfel de teste sau nu.

Și încă un mic detaliu înainte de încheiere. Nu încercați șă copiați unul de la celălalt, deoarece întrebările vor fi aleatoare și ordinea răspunsurilor deasemeni. "Mă voi prinde rapid că ați trișat." Întrebările nu sunt grele, concentrați-vă pe răspunsuri. Spor la treabă.

Play Testați-vă cunoștiințele - Testul Nr. 2 on QuizRevolution.com now!
19. Poronia punctata - Feb 1, 2016 9:44:00 AM
poronia_punctataPoronia punctata by ArtenschultzBălegarul oferă hrană pentru foarte multe vietăți, printre care, un număr impresionant de ciuperci. De ce? Pentru că sistemul digestiv al ierbivorelor nu are eficiență maximă. (Văzusem nu demult pe canalul TV, Discovery și niște cifre legate de eficiența digestivă a diferitor ierbivore, dar nu vreau să vă plictisesc cu cifre în acest sens...) și astfel, produse vegetale intrate în descompunere sunt eliminate înainte de a fi "consumate" și care sunt numai bune de ingerat de către "cei vigilenți".

Odată cu eliminarea acestor resturi organice de către animal, începe cursa pentru "supraviețuire" a nenumărate specii de ciuperci coprofie (ciuperci ce trăiesc din descompunerea bălegarului). Observați că această listă prezentată cuprinde doar câteva dintre ciupercile peste o anumită dimensiune. În schimb sunt mult mai multe de dimensiuni reduse, care de multe ori scapă observatorului amator. V-am prezentat deja o astfel de curiozitate: Pilobolus roridus, iar acum a venit rândul unei alte specii interesante: Poronia punctata.
De ce am ales tocmai această ciupercă? În principal din două motive: 1. este și de-a noastră; și 2. este pe cale de dispariție. Dispariția sa este inevitabilă și tocmai de acea atrag atenția asupra sa, ca cei ce mai aveți posibilitatea, să o observați așa cum este și nu doar din cărți, la capitolul "cum era cândva". Ea se dezvoltă pe bălegarul proaspăt al ierbivorelor si era foarte răspândit până acum un secol; dar din cauza ierbicidelor din zilele noastre, este în retragere și întâlnită tot mai rar. Este o specie Europeană, prezentă și la noi, iar cei care mai aveți părinți, bunici la țară, la munte, unde ierbicidarea încă nu este la modă, aveți toate șansele să o întâlniți în mediul său natural.
Vă spuneam că se duce o luptă acerbă pentru nutrienții din bălegar, credeți că această luptă este dreaptă? Că se împarte băplegarul după necesitățile tuturor, ca în comunism? O, nu... Este aidoma lumii noastre capitaliste. "De ce să lași și vecinului; când totul poate fi al tău?!" Cam așa stă treaba și în lumea ciupercilor, deoarece Poronia punctata nu este blândă defel cu semenii săi; s-a arătat de exemplu cum compușii săi inhibă dezvoltarea altor ciuperci ce descompun bălegarul, specii ca Ascobolus furfuraceus și Sordaria fimicola... astfel ea dominând balega pe care s-a inoculat...
Denumirea populară a acestei ciuperci nu-l cunosc să existe, însă datorită aspectului său ca de niște capete de cuie, le-aș putea spune foarte bine și Cuișoare. Însă voi renunța la a le boteza și vă las pe voi să vă referiți la ele după bunul vostru plac. Etimologia denumirii sale ne spune așa: denumirea genului de Poronia, se trage din cuvântul latin porus, care înseamnă cu pori, și face referire la aspectul poros, cu găuri al aparatului fructifer al ciupercii.  Iar epitetul de punctata vine tot din latină și este identic cu limba română, în sensul de punctat, marcat cu puncte, datorită porilor vizibili de pe suprafața aparatului fructifer.
Descrierea ciupercii:Regnul: FungiDiviziunea: AscomycotaClasa: AscomycetesOrdinul: XylarialesFamilia: XylariaceaeGenul: PoroniaSpecia: punctataSinonime: Peziza punctata, Sphaeria punctata, Hypoxylon punctatum, Xylaria punctata, Sphaeria truncata, Poronia truncata, Sphaeria poronia.Specie protejată: protejată.
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII











••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• Aparatul frucifer: cu aspect general de disc aplatizat, cu dimensiuni curpinse între 0,5-1,5 cm. Plată sau ușor adâncită. Suprafața superioară inițial este de culoare albă, dar care cu timpul va trece în cenușiu. Totodată este ornată aleatoriu cu niște orificii mici (ostiole), negricioase, de 0,2mm diametru. Aceste orificii, pori, sunt deschideri ale peritrichiilor de 600 x 400 μm, așezate sub suprafața fertilă a ciupercii. Stroma ciupercii are aspect general de pâlnie și cu “piciorul”subțire și cilindric ce se subțiază spre bază. Peritrichiile pot fi privite ca și adevăratele aparate fructifere ale ciupercii deoarece în ele se formează și dezvoltă ascosporele.Culoarea sporilor: maroniu închisă, negricioasă.
Sporii: 18–26 x 7–12µm, netede, de forma bobului de fasole, translucide și cu o singură picătură de ulei în interiorul sporilor.Asciile sunt de 180 x 18µm și conțin 8 ascospore.Piciorul: 0.5–2 cm lungime și 2-4 mm grosime, oarecum cilindrică, se subțiază către bază.Carnea: albicioasă, subțire, insubstanțială.Gustul și mirosul: fără gust sau miros caracteristic.Proprietăți medicinale: prezintă proprietăți antibiotice.Distribuția: specie Europeană coprofilă, de descompunere, care poate fi întâlnită pe toată durata anului pe bălegarul încă neuscat al cailor. Odinioară considerată o specie comună, datorită uzului tot mai rar a cailor, precum al folosiri ierbicidelor, în ziele noastre este întâlnit tot mai rar, motiv pentru care este considerată o specie rară și protejată.Comestibilitatea: necomestibilă.Specii asemănătoare:Poronia erici, specie similară dar de dimensiuni mai reduse și care trăiește pe excremente de iepure, capră sau oaie. Deasemenea ascosporele sale sunt de dimensiuni mai mari.
20. Rezultate Test 1. - Jan 27, 2016 12:00:00 PM
answersRăspunsuriSunteți curioși de rezultatele obținute? Așa cum v-am promis, am revenit cu răspunsurile corecte în ceea ce privește testul de zilele trecute și am marcat respectiv am ordonat dupa caz solutiile corecte.

Enumerați caracteristicile care NU sunt specifice Buretelui viperei:prin oxidare, carnea i se înroșește are lamele albeeste de culoare roșie cu buline albecrește pe pășuni și pajiștiare inel și volvă membranoasă bine dezvoltatăinițial poate fi confundat cu închise, fără pălărie, gen Bovistapartenerul preferat este stejarulnu se înrudește cu rășinoasepoate fi complet albăculoarea sporilor este maronieCare specie de Amanita poate cauza intoxicații grave chiar și după 20 de minute de fierbere?Amanita excelsaAmanita strobiliformisAmanita vernaAmanita echinocephalaCare specie de Amanita crește pe pășuni și pajiști?Amanita vernaAmanita strobiliformisAmanita echinocephalaAmanita vittadinii  Care dintre următoarele specii poate fi confundată cu specia comestibilă Amanita vittadinii?Amanita strobiliformisAmanita phalloidesAmanita pantherinaAmanita muscaria Completează afirmatia: Solzii ciupercii Macrolepiota procera se formează din ...derma superioară a pălăriei resturi ale vălului universal inițial Enumerați caracteristicile care NU sunt specifice speciei Macrolepiota procera:inelui dublu, l\nos, poate culisa pe piciorpiciorul se subțiază către bazălamele sale sunt libere, nu se unesc cu piciorulcrește în parteneriat cu copaciipălăria prezintă un gurgui central, umboare piciorul comestibil, moaleprin oxidare, carnea i se îngălbeneștepiciorul are un aspect marmoratdoar pălăria este comestibilă și comercializabilăcarnea pălăriei este groasăCum se îngălbenește specia Agaricus arvensis?tăiat în două, baza piciorului se oxidează în galben strident, după care această culoare se estompează.în urma manipulării, în locurile de atingere se îngălbenește ușor și rămâne așa.Culoarea sporilor speciilor de Agaricus este:albărozaliegalbenămaronieCare specie de Agaricus, tăiată în două se oxidează în portocaliu-roșiatic după care trece în cenușiu?Agaricus campestrisAgaricus xanthodermusAgaricus bernardiiAgaricus silvaticusCare specie este protejată în țara noastră?Agaricus macrosporusAgaricus bernardiiAgaricus augustusAgaricus bohusiiCare dintre următoarele specii poate fi confundată cu specia Lepista nuda?Cortinarius largusInocybe lilacinaLaccaria amethystinaLepista sordidaLepista nuda are spori de culoarea?maroniealbăgalbenăverdeToate speciile de Cortinarius sunt necomestibile sau toxice!adevăratfals Toate speciile de Hebeloma sunt necomestibile sau toxice!adevăratfalsCare este toxina speciei Inocybe rimosa?amatoxinabufoteninagiromitrinamuscarinaCare dintre următoarele genuri conține și specii comestibile?EntolomaHebelomaMycenaInocybeCe culoare au sporii ciupercilor din genul Entoloma?maronierozaliealbăgalbenăÎn ce sezon crește ciuperca Entoloma clypeatum?primăvaravaratoamnaiarnaCompletați cu expresia adevărată? Calocybe gambosa ...are carnea subțire în pălărie și lame decurentelamele sale se colorează maroniu din cauza sporilor la maturitateare carnea groasă în pălărie, respectiv miros și gust puternic făinosare miros dulceag de fructe și carnea i se oxidează roșiaticToate speciile de zbârciogi cresc primăvara!adevăratfalsCare specie nu mai aparține genului Morchella?Morchella semiliberaMorchella steppicolaMorchella conicaMorchella  esculentaToxina zbârciogilor este:muscarinagiromitrinaamatoxinaacidul ibutenic Culoarea sporilor speciilor de zbârciogi este:maroniecremrozalieneagrăCare dintre următoarele specii NU cresc pe pășuni și pajiști? Leucoagaricus leucothitesAgaricus arvensisLepista saeva (personata)Agaricus augustusBovista plumbeaLepista nudaCalocybe gambosaAmanita strobiliformisMarasmius oreadesHygrocybe virgineaAsociază speciile de Leccinum cu copacul partener corect! (le-am ordonat corect)carpenmesteacănstejarplopLeccinum griseumLeccinum versipelleLeccinum crocipodiumLeccinum aurantiacumEnumerați caracteristile care NU sunt specifice speciei Marasmiu oreades!are miros plăcut, ușor condimentatare lamele distanțateare lamele decurenteare pălăria higrofană (umedă este de culoare mai închisă, uscată mai deschisă)are pălăria fibroasăare piciorul moale și fragillamele sale sunt de lungimi diferiteformează cercuri mari pe pajiști și pășuni, unde iarba se păstrează mai verdeare piciorul tare, necomestibilculoarea sporilor este maronieCare specii de Tricholoma sunt toxice?Tricholoma portentosumTricholoma terreumTricholoma argyraceumTricholoma sciodesSpeciile de Tricholoma sunt:specii de descompunerespecii simbionte care trăiesc în parteneriat cu copaciiCare dintre afirmații este adevărată pentru Râșcovi?latexul lor alb se înverzeștesunt partenere ale foioaselorlatexul lor este portocaliu-roșiatic nu se găsesc în zona de șesAsociați speciile de "hrib" cu caracteristicile corecte, (unele au mai multe caracteristici asociate)! (am adăugat după fiecare specie caracteristicile care i se potrivesc)
are carnea albă ce nu se oxideazătrăiește în păduri cu solul acidicare tuburi de culoare gălbui tăiat, se oxidează imediat în albastru suprafața pălăriei este băloasă, lipicioasăare carnea roșiatică care va deveni cenușiu-negricioasătrăiește în păduri cu solul calcarosare piciorul punctat, roșiaticare tuburi portocaliu-roșiaticeprezintă pălăria cu nuanțe cenușiiBoletus radicans - 3,7,10Leccinum duriusculum - 6Boletus calopus -2,3,10Boletus edulis -1,2Boletus queletii -7,8,9Boletus satanas -7,9,10Boletus luridus -4,7,9Suillus granulatus -5Boletus erythropus -2,4,8,9Gyroporus castaneus - 1
Pentru cei curajoși, am și un mic bonus de 3 întrebări suplimentare, le încercați? Cum se numește zahărul produs de ciuperci?trehalozăzaharozălactozămaltozăAsociază ordinul cu ciuperca potrvită! (le-am ordonat corect)AgaricalesRussulalesBoletalesCantharellalesFistulina hepaticaHericium coralloidesChroogomphus rutilusHydnum repandumCare dintre urm[toarele specii nu este o Ascomycota?Saccharomyces cerevisiaeGauteria morchelliformisDisciotis venosaXylaria hypoxolon.
21. Testați-vă cunoștiințele 1. - Jan 25, 2016 6:47:00 AM
TestTestIarna fiind mai puține ciuperci, ne putem exersa cunoștiințele cu diferite teste. Țin însă a sublinia de la bun început că acest test este doar preluat de mine. Autoarea ei este Andrea, o mare admiratoare al ciupercilor și al naturii; și din al cărei bunăvoință mi-am putut testa și eu cunoștiințele. Testul este prea bine conceput pentru a nu v-il împărtăși și vouă, ca atare vă invit să vă testați cunoștiințele.

Introducere: Încercați a parcurge testul întâi bazându-vă doar pe cunoștiințele proprii, după care pentru întrebările fără răspuns sau răspuns incert este permisă și documentarea din cărți sau alte surse. Important este ca în final să aveți toate răspunsurile corecte, găsite prin efortul propriu, deoarece "repetiția e mama învățăturii". Dar haideți să începem:Enumerați caracteristicile care NU sunt specifice Buretelui viperei:prin oxidare, carnea i se înroșește are lamele albeeste de culoare roșie cu buline albecrește pe pășuni și pajiștiare inel și volvă membranoasă bine dezvoltatăinițial poate fi confundat cu ciupercile închise, fără pălărie, gen Bovistapartenerul preferat este stejarulnu se înrudește cu rășinoasepoate fi complet albăculoarea sporilor este maronieCare specie de Amanita poate cauza intoxicații grave chiar și după 20 de minute de fierbere?Amanita excelsaAmanita strobiliformisAmanita vernaAmanita echinocephalaCare specie de Amanita crește pe pășuni și pajiști?Amanita vernaAmanita strobiliformisAmanita echinocephalaAmanita vittadinii  Care dintre următoarele specii poate fi confundată cu specia comestibilă Amanita vittadinii?Amanita strobiliformisAmanita phalloidesAmanita pantherinaAmanita muscaria Completează afirmatia: Solzii ciupercii Macrolepiota procera se formează din ...derma superioară a pălăriei resturi ale vălului universal inițial Enumerați caracteristicile care NU sunt specifice speciei Macrolepiota procera:inelui dublu, l\nos, poate culisa pe piciorpiciorul se subțiază către bazălamele sale sunt libere, nu se unesc cu piciorulcrește în parteneriat cu copaciipălăria prezintă un gurgui central, umboare piciorul comestibil, moaleprin oxidare, carnea i se îngălbeneștepiciorul are un aspect marmoratdoar pălăria este comestibilă și comercializabilăcarnea pălăriei este groasăCum se îngălbenește specia Agaricus arvensis?tăiat în două, baza piciorului se oxidează în galben strident, după care această culoare se estompează.în urma manipulării, în locurile de atingere se îngălbenește ușor și rămâne așa.Culoarea sporilor speciilor de Agaricus este:albărozaliegalbenămaronieCare specie de Agaricus, tăiată în două se oxidează în portocaliu-roșiatic după care trece în cenușiu?Agaricus campestrisAgaricus xanthodermusAgaricus bernardiiAgaricus silvaticusCare specie este protejată în țara noastră?Agaricus macrosporusAgaricus bernardiiAgaricus augustusAgaricus bohusiiCare dintre următoarele specii poate fi confundată cu specia Lepista nuda?Cortinarius largusInocybe lilacinaLaccaria amethystinaLepista sordidaLepista nuda are spori de culoarea?maroniealbăgalbenăverdeToate speciile de Cortinarius sunt necomestibile sau toxice!adevăratfals Toate speciile de Hebeloma sunt necomestibile sau toxice!adevăratfalsCare este toxina speciei Inocybe rimosa?amatoxinabufoteninagiromitrinamuscarinaCare dintre următoarele genuri conține și specii comestibile?EntolomaHebelomaMycenaInocybeCe culoare au sporii ciupercilor din genul Entoloma?maronierozaliealbăgalbenăÎn ce sezon crește ciuperca Entoloma clypeatum?primăvaravaratoamnaiarnaCompletați cu expresia adevărată? Calocybe gambosa ...are carnea subțire în pălărie și lame decurentelamele sale se colorează maroniu din cauza sporilor la maturitateare carnea groasă în pălărie, respectiv miros și gust puternic făinosare miros dulceag de fructe și carnea i se oxidează roșiaticToate speciile de zbârciogi cresc primăvara!adevăratfalsCare specie nu mai aparține genului Morchella?Morchella semiliberaMorchella steppicolaMorchella conicaMorchella  esculentaToxina zbârciogilor este:muscarinagiromitrinaamatoxinaacidul ibutenic Culoarea sporilor speciilor de zbârciogi este:maroniecremrozalieneagrăCare dintre următoarele specii NU cresc pe pășuni și pajiști? Leucoagaricus leucothitesAgaricus arvensisLepista saeva (personata)Agaricus augustusBovista plumbeaLepista nudaCalocybe gambosaAmanita strobiliformisMarasmius oreadesHygrocybe virgineaAsociază speciile de Leccinum cu copacul partener corect!carpenmesteacănstejarplopLeccinum aurantiacumLeccinum crocipodiumLeccinum griseumLeccinum versipelleEnumerați caracteristile care NU sunt specifice speciei Marasmiu oreades!are miros plăcut, ușor condimentatare lamele distanțateare lamele decurenteare pălăria higrofană (umedă este de culoare mai închisă, uscată mai deschisă)are pălăria fibroasăare piciorul moale și fragillamele sale sunt de lungimi diferiteformează cercuri mari pe pajiști și pășuni, unde iarba se păstrează mai verdeare piciorul tare, necomestibilculoarea sporilor este maronieCare specii de Tricholoma sunt toxice?Tricholoma portentosumTricholoma terreumTricholoma argyraceumTricholoma sciodesSpeciile de Tricholoma sunt:specii de descompunerespecii simbionte care trăiesc în parteneriat cu copaciiCare dintre afirmații este adevărată pentru Râșcovi?latexul lor alb se înverzeștesunt partenere ale foioaselorlatexul lor este portocaliu-roșiatic nu se găsesc în zona de șesAsociați speciile de "hrib" cu caracteristicile corecte, (unele au mai multe caracteristici asociate)!are carnea albă ce nu se oxideazătrăiește în păduri cu solul acidicare tuburi de culoare gălbui tăiat, se oxidează imediat în albastru suprafața pălăriei este băloasă, lipicioasăare carnea roșiatică care va deveni cenușiu-negricioasătrăiește în păduri cu solul calcarosare piciorul punctat, roșiaticare tuburi portocaliu-roșiaticeprezintă pălăria cu nuanțe cenușiiBoletus radicansLeccinum duriusculumBoletus calopusBoletus edulisBoletus queletiiBoletus satanasBoletus luridusSuillus granulatusBoletus erythropusGyroporus castaneus
Pentru cei curajoși, am și un mic bonus de 3 întrebări suplimentare, le încercați? Cum se numește zahărul produs de ciuperci?trehalozăzaharozălactozămaltozăAsociază ordinul cu ciuperca potrvită!AgaricalesRussulalesBoletalesCantharellalesHericium coralloidesydnum repandumFistulina hepaticaChroogomphus rutilusCare dintre urm[toarele specii nu este o Ascomycota?Saccharomyces cerevisiaeGauteria morchelliformisDisciotis venosaXylaria hypoxolon. Celor care ați răspuns corect la toate întrebările de mai sus sau cel puțin ați răspuns mai bine decât mine; ce le voi oferi? (și acum îi voi cita pe băieții de la formația Alma): "Ce le voi oferi? Nimic! ... Deoarece promit foarte puține; dar mă țin de promisiuni în totdeauna!". Cu toate astea promit să vă dau și răspunsurile corecte în zilele următoare, pentru a vă putea confrunta rezultatele.
22. Trufa lui Evans (Fevansia aurantiaca) - Jan 21, 2016 6:18:00 AM
fevansia_aurantiacaFevansia aurantiaca by Scott LoringHalloween, noaptea în care strigoii se plimbă nestingheriți printre noi... Sărbătoarea tuturor sfinților; Halloween; are foarte multe interpretări; una dintre ele este chiar cea de mai sus, însă nu vreau să vă povestesc despre asta. Sărbătoarea a trecut și eu sunt împotriva sărbătorilor "comerciale", așa că nu vă voi plictisi cu diferitele ei interpretări; dar vă voi atrage atenția asupra unuia dintre simbolurile acestei sărbători:

Lanterna lui Jack (jack-o'-lanterns). Știm cu toții ce este și cum arată... însă mai știm și că există o ciupercă a cărei culori și denumire populară sunt similare: Omphalotus olearius; (ciupercă a cărei lame au proprietatea de a emite o luminiscență pe întuneric, proprietate pe baza căreia și-a dobândit denumirea populară)... Totodată vă mai spuneam despre ea că este o ciupercă toxică de evitat din cauza intoxicațiilor pe care le provoacă.
O altă ciupercă foarte toxică și de evitat este Amanita phalloides, care anual își ia tributul dintre culegătorii neatenți și pe care v-o amintesc ori de câte ori am ocazia pentru a o cunoaște și evita. Aparent Buretele viperei nu are nimic de-a face cu Halloween-ul și totuși... există o legătură. O legătură indirectă prin lanterna lui Jack, materializată în acest caz prin ciuperca Omphalotus olearius. La ce mă refer?
Curiozitatea umană este foarte mare (uneori spre binele nostru, alteori contrar); motiv pentru care există printre noi curioși care vor să "savureze" amora ciupercii Amanita phalloides (despre care se spune că este plăcută la gust, deși eu n-aș dori să aflu). Acești "curajoși" (le-aș putea spune și inconștienți) consumă Buretele viperei preparat împreună cu Omphalotus olearius, deoarece cea din urmă garantează vărsăturile puternice la nici 15-30 minute de la consumare; vărsături prin care se speră că toxinele Buretelui viperei să nu fi provocat încă daune irecuperabile... "Bulimia" poate fi provocată și prin alte metode cu manifestări mult mai rapide, însă dacă se vrea "traiul" la extrem, se apelează la Omphalotus olearius. (În orice caz nu o recomand nimănui; v-am prezentat-o doar ca și o curiozitate care există legată de ciupercile toxice).
Iar, vorbind despre lucruri extreme, v-aș prezenta încă o ciupercă "extremă"; dar nu prin toxicitatea sa, ci prin apartenență. Este vorba de Trufa lui Evans (Fevansia aurantiaca) și care probabil că v-a dezamăgii pe mulții, deoarece nu este o ciupercă de-a noastră, ci una americană; întâlnită pe un areal destul de restrâns din Oregon, America de Nord. Chiar dacă IndexFungorum sau alte surse încă o clasifică în familia Rhizopogonaceae-lor, studii recente (2013) au arătat că această ciupercă de fapt se înrudește cu speciile de Albatrellus, adică face parte din familia ciupercilor cu pori; ceea ce face s-o consider o altă ciupercă "extremă".

Etimologia este una foarte simplă; și-a dobândit denumirea genului în onoarea lui Frank Evans, cel care a descris pentru prima dată această ciupercă, iar epitetul de aurantiaca se trage din latină unde are sensul de portocaliu deschis, și face referire la culoarea deschisă, ușor portocalie a acestei ciuperci.

Ciuperca, ca orice trufă respectabilă, se bazează pe ajutorul micilor mamifere pentru dispersia sporilor; adică profită de micofagismul micilor rozătoare (și nu numai) pentru a-și răspândii teritorial sporii; (sporii acestei ciuperci, la fel ca în cazul multor altele, trec prin sistemul digestiv al rozătoarelor, înainte de a-și începe ciclul vieții).

Descrierea ciupercii:Regnul: FungiDiviziunea: BasidiomycotaClasa: Agaricomycetes Ordinul: RussulalesFamilia: AlbatrellaceaeGenul: FevansiaSpecia: aurantiacaSinonime: ------Specie protejată: protejată.
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII











••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• Aparatul fructifer: de 1-5cm diametru, cu suprafața mai mult sau mai puțin regulată, sferică. Peridiumul are o grosime de 100-200 µm și un colorit ce poate varia între un maroniu-deschis și maroniu-portocaliu.Gleba: fermă și oarecum apoasă, prezintă un colorit ce poate varia între rozaliu-portocaliu și maro-portocaliu. In secțiune prezintă o serie de cavități mărunte care pot crea impresia de mici cupe.Culoarea sporilor: gălbui deschis, palidă.
Sporii: de10-13x3.5-5 µm, netede si fusiforme.Gustul și mirosul: fără miros sau gust specificDistribuția: specie ce inițial se dezvoltă sub pământ, presupus a fi asociat (micorhiză) cu bradul (cu speciile Abies amabilis, A. lasiocarpa, A. magnifica var. shastensis și Tsuga mertensiana), pe un areal destul de restrâns în statul Oregon, America de Nord. Se dezvoltă în zona alpină și subalpină din august până în octombrie, dar este rar întâlnită, motiv pentru care este considerată specie protejată.Comestibilitatea: necunoscutăSpecii asemănătoare: nu sunt cunoscute.
23. Sunt un diletant?!... - Jan 7, 2016 6:59:00 AM
chocolates_dilettanteChocolates DilettanteZilele trecute veni în discuție acest termen care mi-a bătut cui în cap și mi-am pus la rându-mi întrebarea: sunt sau nu, un diletant? Conform definiției: diletant este o persoană care caută să realizeze ceva ca și un hobby, însă fără să posede cunoștințe profesionale; fiind doar un amator.  Întrebarea e cu atât mai actuală, cu cât, nu de mult, unul dintre curajoșii comentatorii anonimi îmi adresase o întrebare și anume:

"tu chiar stii despre... sau doar culegi informatii si formezi un articol?". Acest articol nu este dedicat să răspundă acestei întrebări, sau cel puțin nu în mod direct; întrebarea respectivă fiind dedicată la vremea ei, subiectului tratat; însă eu l-aș extinde la tot ceea ce înseamnă Ciupercomania... Vă mai amintiți primul meu articol, unde vă spuneam "timid" încă de la bun început: ..."Voi incerca să împart cunoștiințele care mi-au lipsit mie când am cules prima mea ciupercă"... și cred că v-am amintit mereu că nu sunt specialist în acest domeniu. Le știu pe toate? Nu, dar învăț zi de zi câte ceva nou... așa că:
În primul rând sunt un amator, în sensul propriu definit mai sus; deoarece nu am nici un venit de pe urma acestei activități. O desfășor din plăcere atâta timp cât îmi face plăcere, iar când n-o să-mi mai facă plăcere, mă voi opri. În al doilea rând, tot în sensul propriu definit mai sus, da, sunt și diletant, deoarece nu am pregătire profesională în acest domeniu, dar încerc să realizez ceva. Încerc să cunosc cât mai multe din această lume fascinantă a ciupercilor și să v-o împărtășesc și vouă. O diplomă oarecare m-ar face mai acreditat să vă povestesc despre ele?
Nu am vise mari, nu sper în descoperiri miraculoase (nu cred că voi ajunge niciodată ca alți diletanți cu renume: Benjamin Franklin), însă cred că pot contribui la trezirea interesului către această lume fascinantă a ciupercilor și în general al naturii: iar dacă reușesc acest lucru într-o măsură câtuși de mică, cred că sunt îndreptățit să nu mă consider un diletant în sensul folosit în zilele noastre. Adică termen cu un amestec de dispreț și ironie la adresa acelora care efectuează de mântuială, superficial, într-un mod neprofesional și cu multe greșeli, obiectele propuse pentru realizare.
În concluzie vă întreb: Ce fel de diletant sunt?... Înainte de a-mi răspunde, v-aș mai adresa o întrebare? Suntem sau nu cu toții niște diletanți? ...Când comentăm din dreapta șoferului cum să conducă? Când băgăm de vină că supa nu e destul de condimentată? Când știm mai bine cum trebuia să fi jucat Steaua pe teren? Și să vă mai caut exemple?... Dar haideți că nu vreau să fiu rău; de aceea am să încerc să vă mai îndulcesc: cu câte o ciocolată Diletantă, bine-nțeles.
24. Simboluri ... - Dec 14, 2015 10:13:00 AM
mushroom_decorationsMushroom decorationDe ce? Sau cum se face că (indiferent de vârstă) dacă suntem rugați să desenăm o ciupercă și o putem colora, aceasta va fi invariabil roșie cu buline albe (Amanita muscaria)? Am putea alege orice altă culoare, am putea-o desena fără buline ... dar nu; ea va fi cum v-am amintit adineauri. Credeți că e o concidență sau subconștientul ne îndrumă către acesta, invariabil? ...
Nu voi filosofa pe marginea ei, deoarece aș da doar apă la moara celor ce doresc să încerce trăiri de pe urma efectului creat de această ciupercă; însă fără să țină seama și de caracterul toxic, specific al acestei "ciuperci magice". Da, am scris intenționat "ciupercă magică" deoarece, dacă privesc inapoi la ce am început să vă spun; că aceasta ciupercă este prezentă invariabil ori de câte ori ne gândim la ciuperci; atunci nu pot decât să spun hotărât că, da, este o ciupercă magică, pentru că ne "e prezentă pretutindeni"...
dar se apropie Crăciunul; și de aceea m-aș opri puțin lângă bradul de crăciun; apoi m-aș uita la el puțin de mai îndeaproape. Nu l-as privi ca pe un "tot unitar" care mă încântă, ci i-aș analiza fiecare decoraținune în parte și bine-nțeles; voi începe cu ciuperca, după care am să vă mai arăt câteva, lăsându-vă surpriza de a afla mai multe din articolul original.
Simbolul ciupercii: ciuperca este considerată a fi un simbol al norocului. Asociată cu natura și frumusețile pădurii; găsirea de ciuperci este considerată o manifestare a norocului potrivnic celui ce le găsește. Ca atare folosirea decorațiunilor în formă de ciuperci pe bradul de crăciun; (tradițional în Gremania); este considerată a fi manifestarea respectului față de natură și a speranței în norocul potrivnic și pentru anul ce va începe.
Simbolul vâscului: multe secole de-a rândul a fost simbolul sănătății și a iubirii divine. În Scandinavia este considerată ca fiind simbolul păcii și al liniștii. Agățat deasupra ușii simboliza bunăvoință și armonie. Ca și decorațiune are vrea să simbolizeze aceași armonie. Obiceiul cu sărutul însă ține de mitologia Scandinavă.
Simbolul murăturii: conform tradiției germanice, murătura aduce noroc și este ultimul ornament care se așează pe bradul de crăciun. Iar copilul ce în dimineața crăciunului găsea acest ornamnt, primea un mic cadou suplimentar de la Moș Crăciun. Această tradiție încuraja copii pentru respectarea și aprecierea spiritului crăciunului, precum al decorațiunilor bradului și potolea oarecum setea acestora de a începe direct cu cadourile.
Simbolul clopoțelului de crăciun: potrivit legendelor, clopoțelul a fost auzit peste tot în lume anunțând nașterea micului Isus. Cântând pe tot parcursul acestei sărbători, clopoțelul aduce o nota de sărbătoare a acestor zile.
Simbolul bastonașului de zahăr: această bomboană începe cu culoarea alb, simbolul purității perioadei Crăciunului. Iar dungile roșii înfășurate peste acest alb imaculat simbolizează sângele lui Isus Christos vărsat pentru noi pe cruce. Nu în ultimul rând forma de bastonaș dorind să simbolizeze bastonul bunului păstor ce ne îndrumă prin viață.
Dacă v-au plăcut... mai multe despre aceste simboluri cât și despre altele puteți afla în articolul original al celor de la Historic Trinity.
25. Calocera viscosa - Nov 24, 2015 1:51:00 PM
Calocera_viscosaCalocera viscosa by Juraj KomárNe confruntăm zi de zi cu veșnica "problemă" a banilor și zi de zi visăm la faptul că "ce bine ar fi dacă am găsi pe drum un sac de bani"... Dar atunci vă întreb. Ce ați face dacă ați găsi un sac de bani în condiții similare?... Să vă povestesc o întâmplare... acum câțiva ani (nu atât de mulți, vă asigur) eram printr-un "supermagazin" cu soția, unde căutam și noi diverse... pentru casa "nouă" în care ne începeam pe atunci viața de familiști...
Era în perioada Crăciunului; perioadă în care diferitele oferte îți furau ochii și te făceau să uiți de tine... Noi ajunsesem la magazin nu cu mult înainte de anunțarea închiderii... când încă erau clienți prin magazin, dar lumea se îndrepta deja către casele de marcat... și uite așa, plimbându-ne printre rafturi, la un moment dat pe unul dintre rafturi găsesc un portofel de dama "abandonat"; avea și bani, avea și acte și nu era nimeni în jur să o revendice... voi ce ați fi făcut în locul meu cu acest portofel?
Să vă spun ce am facut eu... (recunosc acum că nu am procedat bine, dar la acea oră și cu "capul" de atunci, doar asta mi-a trecut prin minte) m-am dus la biroul de relații cu clienții și am predat portofelul fetei de la ghiseu, în speranța că persoana care a pierdut-o o va căuta și o va găsi... De atunci am unele zile în care am remușcări, remușcări nu pentru că nu am păstrat (pentru mine) acel portofel sau conținutul acesteia, ci remușcări că poate nu a ajuns defel la posesoara sa de drept și și-a pierdut urma prin "buzunarele angajaților magazinului"...
Presupunând doar că acel portofel nu a mai fost recuperat niciodată de cea care a pierdut-o; și asta nu datorită faptului că cea care a pierdut-o nu l-ar mai fi căutat; ci nu s-a mai recuperat datorită "omisiunii" fetei de la ghiseul de relații cu clienții ... putem considera un asemenea gest furt din partea angajatului?.. Furtul este furt, fie el direct sau indirect, consider că poți fura și prin omisiune... Dar atunci mai fac un pas și vă întreb. Poți fura legal, cu acte în regulă ... și chiar nimanui să nu-i pese?
Vă întreb asta pentru că da; ne arătăm zi de zi parlamentarii cât de tare sunt mânjiți... cum și-au dobândit averile ilicite imense peste noapte... și vrem să dăm exemplu prin ei că putem fi mai buni; putem stopa astfel de "gesturi"... dar oare este chiar așa? De ce avem tendința să ne uităm doar la conducătorii noștrii și să-i blamăm, fără să ne uităm în propriai ograda? De ce chiar și un amărât de constructor (PFA), care cumpără un amărât de teren de 4-500mp și construiește pe ea o casă în scopul revânzării, are aceași tendință: să fure cât mai mult posibil de pe toți cei din jur. Nu respectă clientul, nu respectă statul, nu se respectă nici măcar pe sine.
De ce atunci când își pune anunțul de vânzare, vinde casa cu teren 4-500mp, iar când ajungi cu el la faza notarială (contract), el îți va vinde de fapt două loturi de teren, cu motivul ascuns ca pentru casă să plătească doar 5% TVA din dările cuvenite?... Că vrea să "fure" statul, îl pot înțelege... ceea ce nu pot înțelege este de ce statul închide ochii și nu tratează această "boală"? Căci doar are toate instrumentele și dovezile posibile! Există antecedente cu "oameni grei" implicați și asta ar răsturna sistemul?...
Bun, îl înțeleg pe cosnrtuctor că vrea să fure statul, dar atunci dacă tot se laudă cât bun meseriaș este el, de ce vrea să mă fure și pe mine; clientul lui; care la rândul meu îl voi "recomanda" mai departe... prin faptul că el construiește doar în baza DTAC-ului și nu-l respectă nici măcar pe acesta?.. Își obține avizările cu proiecte deja închise și predate de pe alte locații... Până la urmă pe cine fură? Mă fură pe mine sau se fură pe sine? Păgubit sunt și eu bine-nțeles, fiindcă va trebui să corectez toate erorile pe care m-i le servește, însă se fură și pe sine fiindcă de "reclamă" nu va scăpa... iar stiți că vorba circulă repede... mai repede sau mai târziu i se va întoarce.
Probabil vă întrebați ce am vrut să subliniez cu acest articol. Cât de cinstit sunt eu față de alții? Nicidecum; am și eu defectele mele; și după cum ați putut citi, nici măcar n-am procedat corect pentru returnarea acelui portofel... în schimb am putut învăța din acea greșeală și dacă m-i s-ar repeta ocazia, aș știi mai bine cum să gestionez o astfel de situație... Iar una peste alta... totul depinde de noi, schimbările nu trebuie să le așteptăm de la alții sau de la instituțiile statutului, dacă vrem ca lucrurile să meargă bine; trebuie să ne schimbăm noi fiecare; fiecare ca și individ și abia apoi să schimbăm sistemul. Credeți că este imposibil?
Și fiindcă am bătut câmpii mult și bine; fără vreo altă introducere vă voi prezenta și ciuperca pe care mi-am propus-o pentru astăzi: Calocera viscosa. Etimologia este simplă: Calo- este un prefix cu însemnătate de frumos, pe când -cera este un cuvânt ce se trage din greacă și are semnificația de ceruit, ca de ceară. Epitetul de viscosa este de la sine înțeles, vâscos și se referă la aspectul lipicios, vâscos al ciupercii, mai ales pe vreme umedă.
Descrierea ciupercii:
Regnul: FungiDiviziunea: BasidiomycotaClasa: Dacrymycetes Ordinul: DacrymycetalesFamilia: DacrymycetaceaeGenul: CaloceraSpecia: viscosaSinonime: Clavaria viscosa, Merisma viscosum, Calocera flammea, Calocera cavaraeSpecie protejată: comună
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII











••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• Aparatul fructifer: 0,5-2 (10) cm lungime și 0,2-0,4 cm grosime, cu suprafața vâscoasă, gelatinoasă;  deculoare portocalie, cu ramuri cilindrice, ramificate spre vârf în 2 sau 3 ramuri, vârfurile sunt rotunjite sau ascuțite. Trunchiul se prelungește și în sol prin prelungiri tip rădăcină.Culoarea sporilor: alb-cremoasă.
Sporii: 8-12x3-4,5µm, eliptic-alungită, plată pe o parte, netedă, translucidă, inamiloidă, cu 2 picături de ulei, formând în general o singură septă. Basidia are o formă specifică de furcă și este cu 2 spori.Carnea: cartilaginoasă, iar pe exterior gelatinoasă; galben-portocalie.Gustul și mirosul: fără miros sau gust caracteristic.Distribuția: specie saprofită (de descompunere) forte răspândită în emisfera nordică, unde crește pe ramuri, trunchiuri  sau ace de conifere în sezon de vară-toană (iunie – octombrie).Comestibilitatea: necomestibilă.Specii asemănătoare:Speciile de Ramaria, nu au suprafețele vâscoase, gelatinoase.Speciile de Calocera, diferă prin substratul pe care se dezvoltă.